Copiii percep „personalizat”, nu neapărat religios piesele cu nașterea lui Iisus și alte activități de sorginte creștină organizate la grădiniță sau în școală – constatările unei cercetătoare britanice

[jp_post_view]
Foto: © Pietrach | Dreamstime.com
Diverse cercetări au arătat că părinții apreciază scenetele cu nașterea lui Iisus, organizate de diverse școli și grădinițe înaintea Crăciunului, din diverse considerente – că le amintesc de propria copilărie sau că le consideră un ritual de trecere. O cercetătoare britanică a avut curiozitatea să afle ce cred copiii despre aceste mini-spectacole și a aflat că cei mici le atribuie o însemnătate diferită, adesea personalizată, mai ales când ele au loc în mediu educațional nereligios.
  • Celine Benoit de la Aston University și-a prezentat, recent, concluziile în The Conversation, unde încearcă să pună cap la cap mai multe eforturi de a afla cum receptează copiii de vârste mici diverse mesaje religioase.

Ea arată că, dacă părinții văd scenetele cu nașterea lui Iisus nu doar prin prisma rememorării copilăriei proprii și prin cea a “ritualului de trecere” pentru cel mic, ci, în Marea Britanie, și prin cea de element-cheie al culturii naționale, la copiii de școală primară situația stă diferit.

Cercetătoarea compară rezultatele unui studiu extins efectuat într-o școală cu altele, desfășurate în mai multe școli nereligioase, pe tema modului cum cei mici receptează mesaje și ritualuri în esență religioase (rugăciuni, coruri etc.). Ei văd astfel de practici drept o rutină școlară, nu o activitate religioasă, iar pentru mulți este mai degrabă o activitate culturală, nicidecum religioasă.

În plus, ei conferă însemnătate personală activităților de acest fel la care iau parte în mediul școlar.

„Dumnezeu” – înțelesuri diferite, de la copil la copil

Autoarea dă drept exemplu lucrurile aflate într-una dintre școlile primare vizitate anul acesta, unde elevii își încheie activitățile comune spunând împreună o rugăciune, lăsând capul în jos, cu palmele împreunate, adresându-se Domnului.

  • Cei mai mulți dintre copii i-au spus că nu consideră rugăciunea ca fiind neapărat creșțină. Și au apreciat că “Dumnezeu” se poate referi la orice formă de putere divină.
  • Unii au spus că nu privesc această rugăciune ca pe o activitate religioasă și că “Dumnezeu” e privit ca termen ce poate reprezenta o persoană/entitate pe care o iubesc sau față de care se simt atașați (îngeri, rude, rude decedate).
  • Copiii reprezentând familii cu altă religie interpretau, la rândul lor, rugăciunea școlară în mod personal.

Mulți dintre copii au spus că apreciază scena nașterii lui Iisus sau alte scenete, precum cele organizate de Paști, că le oferă bucuria de a fi împreună. Pe de altă parte, apar forme de delimitare culturală față de copiii care nu iau parte la aceste activități, ca urmare a unor decizii ale părinților, mai ales pe criterii de natură religioasă. Acei copii riscă să fie văzuți, în comunitatea școlară, ca aparținând unor credințe religioase care nu sunt “compatibile” cu percepția despre cultura britanică.

  • Autoarea afirmă, în baza propriilor cercetări, că, pe când mulți oameni apreciază căldura scenelor de Crăciun și a altor activități de acest fel la care participă copii, e nevoie să fie avut în vedere rolul complex pe care astfel de acțiuni îl pot avea în școala primară și în cultură, la modul general.

Foto: © Pietrach | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studiu: 1 din 10 elevi de liceu din România declară că se confruntă des cu lipsa mâncării suficiente / O treime dintre elevii de la Pedagogic apreciază drept prea mari cheltuielile cu școala / OCDE: Problema nesiguranței alimentare este asociată unor rezultate mai slabe la școală

Datele semnalate recent de un raport bazat pe testările internaționale PISA 2022, referitor la faptul că un număr considerabil de elevi români se confruntă periodic cu lipsa mâncării, sunt confirmate…
Vezi articolul

EXCLUSIV Andreas Schleicher, OECD, despre decizia României privind începerea școlii: Descentralizarea e bună, dacă e întărită capacitatea locală / Plus: Când are loc următoarea evaluare PISA

Descentralizarea aleasă de autoritățile române pentru începutul noului an școlar este strategia potrivită, dar ca să funcționeze e vitală întărirea capacității locale, spune, pentru EduPedu.ro, Andreas Schleicher, șeful Directoratului pentru…
Vezi articolul

România se numără printre liderii europeni în privința învățării limbilor străine în gimnaziu și liceu, dar profesorii români care predau aceste limbi sunt în topul celor care călătoresc cel mai puțin în străinătate – raport

România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere a elevilor de gimnaziu și liceu care învață cel puțin două limbi străine. Totodată, sistemul românesc a crescut semnificativ…
Vezi articolul

România aloca printre cei mai puțini bani pentru educație, înaintea crizei pandemice. Cheltuielile mici s-au văzut în scorul slab al elevilor la citire, la PISA 2018 – raport OECD / Ce spune despre salariile profesorilor și dezvoltarea profesională a acestora

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin…
Vezi articolul