Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va începe activitățile ce presupun prezență fizică pe 28 martie, în urma ridicării stării de alertă, potrivit unei decizii a Consiliului de Administrație, ce urmează să fie supusă aprobării senatului universității. Într-un comunicat ce anunță decizia, instituția pune față în față experiența “foarte bună” a predării la distanță/online și recomandările Comisiei Europene privind digitalizarea în educație cu dorința autorităților de a reveni la predarea clasică. UBB spune că înțelege această dorință, în condițiile prevederilor legale, dar spune că “nu recomandăm trecerea intempestivă care poate bulversa academic și administrativ semestrul aflat în derulare”.
Universitatea consideră drept rațional ca în actualul semestru activitățile să continue așa cum au început, urmând ca din noul an universitar, „să avem activitățile academice doar în format clasic (acreditat), augmentat de elemente hibride acolo unde ne-ar permite reglementările convenite în baza unei analize/dezbateri naționale solicitate de strategia Comisiei Europene pentru universități”.
Potrivit deciziei CA a UBB, din 28 martie:
- Activitățile ce presupun prezența fizică și participarea obligatorie se desfășoară doar față în față
- Activitățile unde participarea nu este obligatorie se vor desfășura față în față sau față în față și online.
Până pe 29 martie, activitățile academice se vor desfășura ca până acum. Examenele din sesiune și cele de finalizare a studiilor se vor desfășura doar față în față.
Revenirea la formatul față în față se va face “cu atenție la promovarea sănătății comunității UBB (în condițiile în care pandemia nu a fost încă depășită complet)”, mai prevede decizia CA.
Pe de altă parte, comunicatul descrie detaliat poziția conducerii UBB cu privire la obligativitatea de a reîncepe activitățile față în față, în condițiile legii:
- „Pe de o parte, avem experiența foarte bună cu învățământul la distanță/frecvență redusă la UBB (ca multe alte mari universități ale lumii) și cu derularea online a unor activități academice (mai ales în zone non-vocaționale/non-tehnice/non-experimentale, examinări în cadrul doctoratului etc.), în condițiile unei noi pedagogii universitare elaborată de UBB și ale recomandărilor Comisiei Europene de a analiza posibilitatea și rolul învățământului hibrid în învățământul superior.
- Pe de altă parte, avem dorința autorităților naționale de a reveni rapid la formatul clasic, de dinainte de pandemie. Cu toate că înțelegem și apreciem dorința autorităților de a trece dincolo de constrângerile stării de alertă, nu recomandăm trecerea intempestivă care poate bulversa academic și administrativ semestrul aflat în derulare (inclusiv ajutorarea refugiaților în spațiile/cu resursele universităților), mai ales în cazul universităților mari, care au zeci de mii de studenți, și/sau ignorarea dezvoltărilor tehnice și de pedagogie universitară realizate în ultimii doi ani.
- Din punctul nostru de vedere, rațional ar fi fost să continuăm în învățământul superior activitățile așa cum au fost începute în semestrul al II-lea – oricum, cele mai multe programe se desfășoară deja în format hibrid –, reluând, ca trecere graduală, examenele de la sfârșitul semestrului în format clasic și, apoi, începând cu noul an universitar, să avem activitățile academice doar în format clasic (acreditat), augmentat de elemente hibride acolo unde ne-ar permite reglementările convenite în baza unei analize/dezbateri naționale solicitate de strategia Comisiei Europene pentru universități.”
Conducerea notează, în același comunicat: „Prin propunerea făcută am încercat să îmbinăm cât mai bine toate aceste constrângeri, deși sinteza dintre teză și antiteză este dificilă în acest caz”.
Citește și: “Vacanță” de două săptămâni la Universitatea A.I. Cuza din Iași, pentru a pregăti reluarea cursurilor față în față / Activitățile urmează să fie recuperate
Redacția
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
6 comments
Pentru o persoana care cel mai probabil locuieste in orasul in care face universitatea, este usor de spus… „Hai la facultate fizic”… Pentru cei care se afla in alt capat al tarii sau care sunt masteranzi si au deja stabilit un program pentru locul de munca, familie, copii etc., nu e asa usor sa te muti, sa scoti pe putin 6000 de lei din buzunar, doar ca sa termini 3 luni de facultate. Multi nu se gandesc cat de greu este pentru ceilalti si spun… „Ah ar fi trebuit sa stie” sau „Ghinion pentru ei, noroc pentru noi”… Genul asta de persoane nu merita sa fie ascultate. Majoritatea celor care iau apararea ministerului, cauta doar sa se bucure de faptul ca va fi un grad mare de abandon universitar, vor avea camere de camin mai goale si probabilitatea mai mare de a obtine bursa.
Raspunsul UBB ne arata de ce universitatea este considerata ca fiind mai apropiata de cele din vest. Un raspuns care nu lasa capul plecat la decizia asta, care nenoroceste financiar zeci de mii de studenti ce nu au 1000-3000 LEI la dispozitie gata sa fie lichidati pentru chirie.
Nu mai vorbim de alte costuri de viata si de faptul ca suntem in mijlocul unui conflict ce destabilizeaza economia. Se vede ca cei ce iau deciziile pentru studenti nu sunt in contact cu opinia si situatia acestora!
Printre puținii cu coloană vertebrală și care nu au înghițit pe nemestecate „indicațiile” ministrului, punând întrega comunitate în pericol. Sper ca UBB să facă ceva și pentru a deveni posibile și legale încă din toamnă cursurile online. A fost o evoluție extrem de rapidă în ultimii doi ani a predării online și ar trebui păstrat ceea ce a fost bun.
Domnule profesor,, aveți o justificare cât se poate de academică pentru lene… Mă mir ca nu va e rușine.
Domnul profesor cu siguranta stie ce spune si de ce spune. Cine e lenes online o sa fie si fizic. Si cine a fost lenes fizic, sigur a fost si online.
Daca vrei cu adevarat sa inveti, nu conteaza formatul.
E vorba de frica („sa nu se intample ceva, acum la sfarsit”) si de comoditate, nu de coloana…