Florina Rad, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Obregia din Capitală, a declarat într-un interviu citat de G4Media.ro că după pandemie procentul adolescenţilor diagnosticaţi cu tulburări din sfera emoţională a crescut foarte mult, de la în jur de 10% înainte de pandemie la 30-40% din internări pe an, după această perioadă. Florina Rad este președinte al Asociației Române de Psihiatrie a Copilului și Adolescenților și Profesii.
Este vorba în cazul lor inclusiv de comportamente autovătămătoare, în fiecare gardă de la Spitalul Obregia din Capitală existând cel puţin două sau trei astfel de cazuri ale unor adolescenţi care ajung fie din Bucureşti, fie din toată regiunea de sud-est a ţării. Sunt copii de 14 ani şi peste, dar se înregistrează astfel de cazuri şi la vârstă mai mică, de 12, 13 ani. Medicul trage un semnal de alarmă legat de modul în care ar trebui gestionate emoţiile încă din primii ani de viaţă, iar aici părinţii, cadrele didactice, consilierii şcolari şi psihoterapeuţii au un rol extrem de important.
„În cadrul spitalului, noi, ca psihiatri de copii, ne ocupăm de întreaga categorie de vârstă, de la vârstă mică, 2 ani, aici avem preponderent copii cu tulburări de dezvoltare, din spectrul autist, tulburări de dezvoltare a limbajului, până la 18 ani.
În ultimii 2-3 ani se observă o creştere a prezentărilor, a numărului de prezentări şi a numărului de internări, pentru adolescenţi. Şi aici vorbesc de tot ce înseamnă peste 12 ani, copii la pubertate şi adolescenţi, pentru diverse tulburări din spectrul emoţional, dificultăţi de gestionare a emoţiilor, pentru anxietate socială, dată de mediul şcolar, de performanţă, plus anxietate generalizată, fenomen pe care noi l-am observat în ultima vreme.
Dacă pot să vorbesc în termeni de cifre, dacă înainte de pandemie de exemplu proporţia adolescenţilor diagnosticaţi cu episoade depresive sau cu tulburări din sfera emoţională era undeva spre un procent de 10% din numărul total de internări pe an, în prezent e undeva între 30 şi 40%, deci este o creştere semnificativă, zicem noi, a prezentărilor la vârsta adolescenţei pentru dificultăţi din sfera emoţională”, a explicat Dr. Florina Rad.
Programele de prevenţie prin care pot fi identificaţi încă de la vârstă preşcolară copiii cu profil atipic sunt un pas important în evitarea problemelor de mai târziu.
De exemplu, un copil are o criză de tantrum şi primul lucru pe care îl fac, ca părinte sau cadru didactic, îl cert sau îl pun la colţ, el va învăţa doar să nu-şi mai exprime această emoţie, sau îl cert pentru că plânge – ”Nu mai plânge, nu e bine să plângi, nu e frumos să plângi, băieţii nu plâng” sunt sintagme aşa foarte des folosite în populaţia generală, dar care nu ajută copilul cum să înveţe să-şi exprime adecvat emoţiile, cum să îşi gestioneze acea emoţie extrem de intensă şi atunci programe de psiho-educaţie pentru părinţi, de instruire a cadrelor didactice, şi programe prin care am putea să identificăm încă de la vârstă mică, chiar de la vârstă preşcolară, copiii care au profile atipice, nu neapărat de dezvoltare, cât de gestionare a comportamentelor sau emoţiilor intense, copiii hiperactivi, copiii care prezintă tantrumuri, copiii care au aşa-numitele crize de afect la situaţii frustrante, să încercăm să identidicăm şi să intervenim prin psiho-educaţie, cu ajutorul consilierului şcolar, cu ajutorul psihoterapeuţilor”,
Citește articolul integral pe G4Media.ro
Diana Ghimiși
Alexandra Bogdan
Redacția
Ștefan Lefter
6 comments
Nu sunteti supraoameni, intr adevar! Dar nici adaptati la nevoile adolescentilor de astazi. Si evident si fara nici o dorinta de a schimba acest lucru. Iesiti in strada doar pt banii din bucuzarul propriu dar pentru banii de care ar avea nevoie institutia de invatamant unde activati, bani necesari pentru acesta schimbare, nu ati cerut, sau vocea acesta eu nu am auzit o.
DE CE LA PRIVAT SE POATE??????????
COPILUL MEU petrece la scoala zilnic 6-7 ore. De ce nu incepeti sa va asumati mai mult si sa participati cu adevarat la REFORMA, daca chiar va pasa????
PS: Nu este un raspuns personal adresat doamnei Lili, cadru didactic, ci tuturor cadrelor didactice pe maine carora ajung copii nostri.
Diriginții și ar putea face ora de dirigenție. Nu toți o fac. Pentru UNII, reprezintă doar sporul la salariu(pentru care și doresc de fapt aceasta oră) – unii sunt abonați pe viață la funcția de diriginte,că deh…se rotunjește puțin venitul. Daca e sa fim onești, dirigenția are o programă și,slava Domnului,azi sunt atâtea materiale de sprijin pentru profesori! Sa întrebăm puțin copiii ce fac la dirigenție. Unii spun senin: nimic,stam, alții spun sinceri: ne da drumul acasă. Ne trezim apoi cu copii care nu s au integrat, nu au prieteni, nu și depășesc timiditatea. Rolul dirigintelui este foarte important.
Dar multe mai putem noi sa facem!!Suntem mai ceva ca Einstein!Eu ,ca profesor,în ora de 50 de minute pot doar sa predau materia și sa asigur un climat cât de cât ok la ora(acum e cu bullying elev pe elev,șefie elev pe elev etc) dar de altceva chiar nu am cum.Si în cele 10 minute de pauza cât sa beau un pahar cu apa și sa fug la clasa următoare. Nu suntem supraoameni!
Rabdare! Tot profesorii vor avea de detectat si droguri – prezenta/utilizarea lor ….
si tot mai apar diverse in sarcina profesorilor.
Ce mai inseamna „scoala” si „invatatura”?
Este vorba de relatia profesor – elev. In 2023 relatia include respectul reciproc, atitudine pozitiva, atmosfera de la ore si grija pentru elev, pentru bunastarea si nevoile sale (nevoi de baza, sanatate, siguranta, succes etc.).
In invatamantul integrat si nu numai relatia profesor-elev include si o componenta terapeutica, in sensul ca poate influenta personalitatea elevului. O relatie de acest tip scade anxietatea, sentimentul de respingere, creste securitatea si increderea in sine si duce la normalizare.
E adevarat, e o diferenta de la cer la pamant intre ce se cere de la profi si ce se ofera.
Totul unidirecțional – de la profesor pentru binele elevului. Iar în revers nu vine nimic, doar dispreț și nepăsare, pentru că așa îi educă anturajul.