Institutele de cercetare ar urma să țină cont de limitări suplimentare privind numărul de personal și cheltuielile per salariat în 2025, în funcție de rezultatul lor financiar, arată proiectul „ordonanței-trenuleț” pregătite de Guvern, document consultat de Economedia.ro. Același proiect, ce urmează să impună o serie de măsuri de austeritate, dar care poate modificări până la finalizarea sa, prevede și o nouă amânare a aplicării țintei de 1% din PIB pentru cercetare, precum și amânarea unor prevederi legale privind salariile ce trebuie acordate cadrelor universitare care se pensionează.
Totodată, potrivit proiectului de ordonanță, indemnizațiile pe care le vor primi academicienii pe parcursul anului viitor ar urma să fie stabilite la nivelul lunii decembrie 2024.
Astfel, potrivit proiectului de ordonanță obținut de Economedia.ro, document care, potrivit sursei citate, poate suferi în continuare modificări, Art. X prevede că „în anul 2024 se mențin în plată la nivel acordat/cuvenit pentru luna decembrie:
- (…) i) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România\;
- j) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România (…)”.
O altă prevedere este inclusă la Art XXX (6) din proiectul citat, care spune că:
- „Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2026”.
Este vorba despre reglementarea potrivit căreia alocarea de la buget pentru cercetare ar fi trebuit să atingă 1% din PIB încă din 2020 – țintă neatinsă nici până în prezent și care, conform proiectului ordonanței-trenuleț, ar trebui amânată până în 2026.
Ordonanța 57/2002 este cea care a constituit până acum baza legală a cercetării științifice și spune, la Art. 49 (3): „(3) Din fonduri publice se alocă sume pentru acțiuni finanțate pe bază de programe, precum și pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condițiile legii, asigurându-se anual o creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.”
O altă prevedere a proiectului de ordonanță indică o nouă posibilă amânare a aplicării unei prevederi din Legea învățământului superior, ce stabilește că, de la buget, cadrele didactice și de cercetare din universități primesc două salarii la data încetării de drept a contractului de muncă – Art 216 (19) din Legea învățământului superior 199/2023.
Prevederea a fost deja amânată până la începutul anului universitar 2025-2026. Acum proiectul de OUG propune o nouă amânare de un an:
„Art. XXXI – La articolul 260 din Legea învățământului superior nr. 199/2023 (…) alineatul (19) se modifică și va avea următorul cuprins:
- „(19) Prevederile art. 216 alin (19) referitoare la asigurarea cadrelor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului de muncă în urma pensionării, două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2026-2027”.
Iar o ultimă prevedere din ordonanța-trenuleț, în versiune de proiect, propune condiționarea cheltuielilor de personal ale institutelor de cercetare de obținerea unui profit. Astfel, potrivit proiectului:
„Pentru anul 2025, institutele naționale de cercetare-dezvoltare care funcționează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 (…), la elaborarea și aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2025, stabilirea cheltuielilor de personal se va face astfel:
- institutele naționale de cercetare-dezvoltare care au înregistrat pierderi în anul precedent nu pot depăși numărul de personal, câștigul mediu brut lunar pe salariat și cheltuielile de personal realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli ale anului precedent, cu excepția situațiilor de extindere a activității, situații în care acești indicatori pot fi depășiți cu aprobarea prealabilă a organului de specialitate al administrației publice centrale coordonator.
- Institutele naționale de cercetare-dezvoltare care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de personal realizate în anul precedent, în limita unui indice de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat, care să nu depășească indicele de creștere a productivității muncii”.
Laura Cononenco
Alexa Stănescu
Andrei Popa
