Patru din cinci adolescenți care accesează TikTok au primit conținut politic în perioada alegerilor / Aproape jumătate dintre ei admit că nu verifică informațiile primite pe platforma socială / 10% spun că își pun singuri diagnostic cu probleme psihologice în funcție de conținutul accesat pe platformă – sondaj

[jp_post_view]
Foto: Pixabay.com
Majoritatea covârșitoare a adolescenților români care au cont pe Tiktok accesează zilnic această platformă, iar peste jumătate o accesează de cel puțin patru ori pe zi. În aceste condiții, patru din cinci spun că, în perioada alegerilor, au primit conținut politic pe platforma social media, potrivit unui sondaj World Vision publicat marți, cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet. Același sondaj semnalează și probleme în ceea ce privește felul cum se raportează tinerii la conținut de natură medicală, la informații neverificate, la provocări sau alte teme ce pot nune probleme de siguranță pentru ei.

Sondajul – care poate fi descărcat integral aici – a fost realizat în perioada 27 ianuarie-2 februarie, iar World Vision spune cp este reprezentativ național, cu o marjă de eroare de +/-3%. Eșantionul declarat este de 1178 de respondenți cu vârste între 14 și 19 ani (vârstă medie 16,4 ani).

Potrivit studiului, peste 84% dintre adolescenții cu cont pe TikTok accesează platforma zilnic, iar (53,4%) o accesează de mai mult de patru ori pe zi, în medie timpul petrecut pe platformă fiind de circa 2 ore și jumătate, iar timpul mediu petrecut pe Internet este de peste 5 ore. Vârsta medie pentru deschiderea unui cont TikTok este de 13 ani.

Sursa: Sondaj World Vision

Sondajul arată că 4 din 10 tineri (41,6%) admit că nu verifică informația furnizată pe TikTok. Dintre tinerii care afirmă că verifică informațiile găsite pe TikTok, cei mai mulți spun că ei caută informații suplimentare pe Google (84%). Iar 43% dintre ei consideră că în mare sau foarte mare măsură informația furnizată de TikTok este credibilă, dar numai o foarte mică parte (sub 15%) spun că urmăresc pagini de știri.

În aceste condiții, 8 din 10 adolescenți au spus că au primit, în perioada campaniei electorale și ulterior, conținut despre alegeri. Iar peste un sfert (27%) au spus că au distribuit mai departe conținut politic.

Sursa: Sondaj World Vision

Ce reacție declară ei că au avut în momentul primirii acestui tip de conținut?

  • o treime s-au simțit informați (33,8%), 
  • aproape un sfert s-au simțit amuzați (23,6%), 
  • 2 din 10 adolescenți s-au simțit confuzi (19,6%),
  • 1 din 7 tineri s-au simțit revoltați (14,2%).
Sursa: Sondaj World Vision

Sondajul semnalează o serie de alte probleme pe care le pune modul de receptare a conținutului TikTok de către tineri:

1 din 10 tineri și-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice (depresie, autism, ADHD) în urma vizualizării de conținut pe TikTok,

6 din 10 tineri (61,2%) consideră că TikTok poate oferi sfaturi psihologice viabile, utile. 

53,5% dintre tineri consideră că TikTok poate oferi sfaturi medicale viabile/utile.

Sursa: Sondaj World Vision

Potrivit World Vision, „procentul copiilor care își pun diagnostice medicale sau psihice pe TikTok scoate în evidență o altă problemă: lipsa oportunităților pentru acești copii de a-și exprima temerile altfel și a-și pune diagnostice de certitudine cu psihologi și medici în viața reală. Atragerea atenției tinerilor asupra acestor probleme poate contribui la educația lor, la recunoașterea simptomelor, precum și la accesul la informații altfel inaccesibile. De asemenea, poate facilita depistarea timpurie și diagnosticarea mai rapidă”.

Organizația arată că persoanele de gen feminin sunt mai predispuse la autodiagnosticare cu afecțiuni psihologice sau, corelat, respondenții de gen masculin sunt mai puțin sensibili la informațiile psihologice.

Dintre tinerii care s-au ,,autodiagnosticat” cu o problemă psihologică pe TikTok, 7,8% au urmat un tratament pentru această afecțiune, recomandat de platformă – mai puțin de 1% din totalul respondenților. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe platformă, aceștia sunt mai predispuși la a urma tratamente pentru afecțiuni psihologice recomandate.

De ce stau tinerii pe TikTok?

  • Majoritatea tinerilor au spus că o fac pentru divertisment (74,2%), 
  • 43,5% pentru petrecerea timpului liber, 
  • 43,1% pentru informare, 
  • 33% pentru că majoritatea colegilor și prietenilor o folosesc.

Tipuri de conținut vizualizat:

  • Divertisment – 79,2%
  • Informațional – 46,3%
  • Social – 45,7%
  • Educațional – 44,7%
  • Politic – 19,7%
  • Live-uri diverse – 17,6%
  • Pagini de știri – 14,8%
Citește și:
Studiu Google: În medie, copiii primesc primul telefon la 8 ani, petrec online 1-3 ore zilnic. O treime dintre părinți recunosc că i-au cumparat copilului smartphone ca să nu se simtă exclus social


1 comment
  1. Nu cunosc platforma….cum de s-au diagnosticat singuri?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Analiză Aspire Teachers, după anunțul premierului Ciolacu despre salarizarea pe bază de evaluare online a profesorilor: Propunerea nu apare în niciun raport OCDE. Studiile arată că un astfel de sistem poate să destabilizeze educația

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat evaluări anuale ale profesorilor printr-o platformă online, corelate direct cu salariile, invocând recomandări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Însă OCDE nu susține…
Vezi articolul

EXCLUSIV Cezar Hâj, soțul ministrului Educației, Ligia Deca, a lucrat anul trecut și anul acesta la Trencadis, una dintre companiile care au câștigat licitația pentru Biblioteca școlară virtuală, proiect de 47 de milioane de euro al Ministerului Educației, și al cărui manager a fost consultant al lui Klaus Iohannis / „A fost formator-tutore într-un proiect european, cu contract de telemuncă”, susține ministerul

Soțul ministrului Ligia Deca, Cezar Mihai Hâj, expert la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), a lucrat în 2021 pentru una dintre companiile declarate câștigătoare…
Vezi articolul

LISTĂ Salariile de bază ale profesorilor din 22 de țări europene au crescut, în medie, în pandemie, pentru toate ciclurile și categoriile de vechime – raport OCDE / Creșterea contrastează cu scăderea semnalată de un alt raport recent în cazul României

Salariile de bază obținute, în 2021, de profesorii din 22 de țări membre UE, au înregistrat creșteri comparativ cu anul precedent, în aproape toate ciclurile de învățământ, potrivit datelor prezentate…
Vezi articolul