Proiectele de planuri-cadru pentru liceu propuse pentru a intra în vigoare din septembrie 2026 au fost analizate marți, 25 februarie, în cadrul unei dezbateri organizate la Iași. Profesoara Manuela Coțofan a subliniat atât necesitatea flexibilizării curriculumului, cât și riscurile asociate aplicării acestuia fără o strategie clară.
- Dezbaterea de la Iași face parte din consultările organizate pe tema noilor planuri-cadru pentru liceu pentru elevii de clasa a IX-a din 2026, proces consultativ care urmează să se finalizeze în perioada următoare. Urmează o dezbatere la Timișoara pe 4 martie și o dezbatere națională online pe 6 martie.
„Vă mărturisesc că nu mă sperie atât aceste proiecte de planuri-cadru cât m-a speriat absența lor atâția ani. Prin urmare, le-am citit fără patimă și nu doar pe orizontala claselor din anii terminali, ci pe verticala întregului parcurs pe care copilul îl are de traversat în școală, de la nivelul clasei a V-a și până la nivelul clasei a XII-a. Și mă gândesc că, în clasa a XI-a, elevul vine cu tot ce ar trebui să știe și să fie el ca cetățean înainte de a intra în etapa de specializare academică”, a spus Coțofan, care predă de peste 35 de ani, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
Aceasta a relatat și o experiență personală care i-a influențat perspectiva asupra modului în care calitatea unei școli poate fi măsurată:
„Am citit aceste planuri-cadru și impunându-mi o perspectivă personală, pentru că, la un moment dat, am constatat că, în Londra, între două străzi distanță, casele au prețuri semnificativ mai mari. M-am întrebat de ce, și agentul mi-a explicat că e vorba de școala de care strada aparține. Mi s-a spus că o școală bună în zona de proximitate a casei crește valoarea acesteia, pentru că devine o investiție care se amortizează și e eficientă în timp. L-am întrebat ce înseamnă o școală bună și mi-a zis că e școala la care se învață mai mult.”
În acest context, Manuela Coțofan a analizat noile planuri-cadru din perspectiva impactului asupra învățării reale a elevilor – video, mai jos din articol:
„M-am întors la planurile-cadru cu acest gând în minte și m-am întrebat ce înseamnă pentru mine o școală bună – să fie cu mulți olimpici, să fie veche, de prestigiu, cu dotări moderne și profesori de notorietate sau să fie școala unde se produce învățare autentică pentru fiecare elev al ei? Și, cu toată onestitatea, cred că această ultimă etichetă a școlii nu o regăsim nici la noi și nici la părinți și elevi când aleg o școală”.
Profesoara a apreciat ideea flexibilizării curriculumului, dar a avertizat asupra riscurilor asociate implementării sale fără măsuri clare de asigurare a stabilității: „Mi-a plăcut flexibilizarea propusă, dar mă întorc la o temere. Am 35 de ani în sistem și am asistat la foarte multe idei generoase conduse ușor spre eșec și știu că și noi avem adeseori posibilitatea de a considera că, de fapt, construim un construct educațional, în timp ce îl dărâmăm”.
În privința opționalelor, adică a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii – CDEOȘ, care dau personalitate unei școli, aceasta a subliniat importanța sprijinului instituțional:
„M-aș opri la aspectul CDEOȘ, care dă, de fapt, personalitatea unei școli. Mi se pare aspectul principal și un aspect în spatele căruia să vină soluții din partea ministerului, categoric. Noi avem și acum opționale, care au pornit de la o idee foarte nouă, modernă, în anii 2000, și știm unde am ajuns acum. Prin urmare, această ofertă generoasă a CDEOȘ, care să dea particularitatea unei școli, are nevoie să-și creeze, în primul rând, un colectiv didactic care să se angajeze în stabilizarea acestei oferte. Pentru asta e nevoie de resurse. Profesorii nu pot fi designeri de curriculum și nu pot fi dezvoltatori de curriculum fără o formare serioasă în acest sens”.
Profesoara a atras atenția asupra unei probleme majore cu care se confruntă în prezent profesorii: „Tocmai de aceea, pentru că acum opționalele se vacantează, profesorul nu are garanția că a propus un curs și îl va ține tot el, iar elevii nu au garanția că vor beneficia de ceea ce li s-a propus. Mă gândesc că o soluție ar fi ca aceste CDEOȘ să se creeze prin exceptare de la vacantare, chiar dacă acele ore depășesc cele 18 ore din norma lui, pentru că altfel nu dăm stabilitate acestui construct care va ajunge, peste ani, acolo unde este acum”.
- Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului Curriculum din Ministerul Educației și Cercetării, a explicat pe 30 ianuarie 2025 despre noile planuri-cadru pentru liceu: Școala va avea o provocare de a găsi soluții pentru organizarea orelor cu elevi de la clase diferite. Implementarea CDEOȘ este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată modular – detalii aici.
VIDEO De la minutul 2:52:40:
Citește și:
Directoarea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași, Anca Dumitru: Formarea profesorilor de liceu pentru aplicarea noilor planuri-cadru nu se poate realiza până în anul 2026, contrar afirmațiilor reprezentanților Ministerului Educației / Activitățile din cadrul proiectului RECRED, dedicat acestui obiectiv, au început încă din vara anului trecut, spune Bogdan Cristescu
Reprezentantul elevilor, la dezbaterea de la Iași despre planurile-cadru: Ne dorim introducerea „Educației pentru sănătate” și „Educației media” în oferta națională de opționale / Istoria Holocaustului și istoria comunismului să fie incluse sub forma săptămânii pare-impare
VIDEO A treia dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”
Redacția
Matei Pop
Sorin Semeniuc
