Ionela Neagoe, profesoară de Limba română și directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a vorbit, într-o intervenție la Euronews România, despre dificultatea subiectelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2025. „A fost mai greu un pic, pentru că s-a dat mesajul textului liric și ei (elevii – n.red), din start, excludeau posibilitatea de a fi așa ceva, pentru că pornesc de la premisa că este greu”, a spus aceasta.
- Luni, 17 martie, simularea Evaluării Naționale 2025 a început cu proba scrisă la Limba și literatura română.
Profesoara a explicat cum îi ajută simularea pe elevii de clasa a VIII-a: „Pe de altă parte, simularea îi ajută să dea un nou suflu pregătirii, pentru că este mobilizatoare. Ei înțeleg în momentul acesta că trebuie să depună mai mult efort, să fie mai consecvenți.”
Moderatoare: Și copiii din materialul nostru au spus că a fost mai greu la română decât la matematică.
Ionela Neagoe: „A fost mai greu un pic, pentru că s-a dat mesajul textului liric și ei (elevii – n.red), din start, excludeau posibilitatea de a fi așa ceva, pentru că pornesc de la premisa că este greu. Deci, mesajul în sine a fost un pic mai dificil. Pe de altă parte, sigur că Blaga are o poezie grea, dar se putea înțelege mesajul. Era vorba despre primăvară, aveau de comentat două figuri de stil, aveau acolo o enumerație ușor de înțeles. Aveau de ce să se lege, adică un copil bun care a muncit pentru examen putea să fac o lucrare bună. (…)”
Moderatoare: De obicei, la simulare se dă mai greu decât la examen? De unde a pornit toată această legendă și este ea adevărată? Se dă mai greu la simulare decât la examenul din vară?
Ionela Neagoe: „E o doză de subiectivitate aici. În principiu, da, legenda provine din realitate. Sunt analizate subiectele, comparate și se trage o concluzie că sunt mai ușoare în vară. Pe de altă parte, până în vară, ei mai au și timp să se pregătească și atunci e posibil și să judece după nivelul lor de pregătire din momentul examenului, când sunt mult mai pregătiți și din punct de vedere al cunoștințelor, și emoțional vorbind.
Pe de altă parte, simularea îi ajută să dea un nou suflu pregătirii, pentru că este mobilizatoare. Ei înțeleg în momentul acesta că trebuie să depună mai mult efort, să fie mai consecvenți. Cred că e un cumul de factori. În realitate, însă, principala problemă este aceasta: inegalitatea procesului instructiv-educativ, adică nu au toți aceleași condiții de educație.”
Elevii de clasa a VIII-a au primit două texte la prima vedere la simularea probei de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025, potrivit subiectelor consultate de Edupedu.ro. Primul text este poezia „Trezire” de Lucian Blaga, iar al doilea este din articolul jurnalistei Cristina Ștefan „Rezistența prin apicultură”, publicat în Dilema veche în 2017.
„Nu mă așteptam să ne dea liric. Cred că iau 7-8”, spune o elevă, pentru Radio România Actualități, despre subiectele de la Limba română din cadrul simulării Evaluării Naționale 2025. Luni, 17 martie, a avut loc proba scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de clasa a VIII-a. Un alt elev a afirmat că s-a pregătit mult și ia în serios simulările.
Comparativ cu anii trecuți, profesorul Cătălin Zaman este să părere că subiectele de anul acesta sunt mai grele și are rezerve în ceea ce privește alegerea textului literar:
„Cred că sunt subiecte mai grele, comparativ cu simulările din alți ani. Erau, desigur, subiecte abordabile, cu un text nonliterar generos. În ceea ce privește alegerea textului literar, am serioase rezerve. Înțeleg ideea celor care au conceput subiectele, dar, dacă tot țineau să ofere un text în care natura era tema centrală, aveau opțiuni care le puteau oferi copiilor o înțelegere mai facilă a textului (Alecsandri, Pillat de exemplu). Nu vreau să intru într-o analiză și mai detaliată, o să fac referire la elevii de 5-6, pe care un asemenea tip de text nu îi prea ajută. Sigur, vor exista voci care vor afirma că poezia nu este grea (nici nu am afirmat că ar fi), însă mă gândesc la toți colegii mei din mediul rural care efectiv „trag” de fiecare sutime pentru a face un copil să ia nota 5.”
Rezultatele simulării vor fi comunicate individual pe 31 martie. Acestea vor fi analizate în cadrul fiecărei școli prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții și în consiliile profesorale, urmărindu-se adoptarea unor măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea performanțelor.
Notele nu vor fi trecute în catalog, cu excepția cazurilor în care elevii sau părinții solicită acest lucru în scris.
Lucrările redactate de elevi sunt evaluate digitalizat, proces introdus în 2024 pentru toate examenele naționale organizate de MEC. Pentru a oferi clarificări suplimentare, ministerul a pus la dispoziție acest ghid informativ pentru profesorii asistenți și evaluatori.
Citește și:
Ionela Neagoe, profesoară de Limba română: E bine să le dea mai greu la simulare. Momentul acesta, pentru ei, este un fel de resetare
Elev de clasa a VIII-a, despre simularea de la Limba română: Nu mă așteptam să ne dea liric. Cred că iau 7-8 / Simulările ne ajută să vedem unde greșim și avem timp până la vară să ne corectăm greșelile, spune un alt candidat
Rezolvarea la Limba română, simulare Evaluare Națională 2025. Profesorul Cătălin Zaman: Subiecte mai grele decât anii trecuți. Am rezerve despre textul literar, poezia lui Lucian Blaga, și mă gândesc la colegii din mediul rural
Subiecte Română – simulare Evaluarea Națională clasa a VIII-a 2025. Poezia „Trezire” de Lucian Blaga, unul din textele de la prima vedere / „Crezi că, odată ce ai făcut o alegere, este bine să îți păstrezi opțiunea, indiferent de situație?” – au avut de argumentat elevii. La subiectul al II-lea, cerința a fost să prezinte mesajul poeziei
Redacția
Ștefan Lefter
