Profesoara Raluca Răducanu, despre șabloanele de la examenele naționale: Se aplică baremul mult mai ușor, dar efectul este catastrofal la nivelul liceelor / Altfel e inexplicabil cum copii care intră cu 9,90 la matematică cu greu iau nota 6, spune profesoara Andreia Bodea

Pe rețetele după care învață elevii pentru examenele naționale, Evaluarea națională și Bacalaureat, „se aplică baremul mult mai ușor. Aceasta este logica, dar efectul este unul catastrofal la nivelul liceelor” a declarat Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic „Jean Monnet”, profesor de limba și literatura română, în emisiunea Info Edu, din 13 aprilie.

„Altfel nu se explică cum copii care intră cu 9,90 la matematică cu greu iau nota 6. Urmează șocul părinților: Dar copilul meu 4 ani a avut numai 9 și 10. totuși a luat această notă. Copilul dumneavoastră este de nota pe care o vedeți acum în catalog. Sigur că lucrurile acestea trebuie explicate cu multă blândețe și dacă ai și un partener de discuție.

La fel și la română, gândiți-vă ce vedem la Bacalaureat, copii care citind un text la competențe urmăresc cu degetul. Totuși, au intrat la liceu cu medie peste 9”, a spus Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L Caragiale” din București.

„În momentul în care intră elevi în liceu cu note peste 9,50 și abia reușesc să promovez examenul de bacalaureat, deja asta devine o problemă. Trebuie să ne întrebăm unde este problemă a sistemului și nu mai este problemă a școlii”, a declarat profesoara Raluca Răducanu.

„Noi asta ne dorim: ca ei să înceapă să se integreze în parcursul didactic cât mai mult, să nu aștepte atât de mult până se apropie clasa a XII-a pentru că în clasa a XII-a uneori îi vedem că sunt copleșiți. Vor să învețe și pentru bacalaureat să ia note mari, își doresc să ia note mari, vor să intre și la facultate, conținuturile sunt diferite și uneori, spre final, sunt foarte obosiți”, a declarat Maria Lidia Șorop, directoarea Colegiului Național „Matei Basarab” din București, în aceeași emisiune.

• Examenele naționale, în acest moment, nu se mai pretează la rețete, a spus secretarul de stat Sorin Ion, pe 2 aprilie: Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin șabloane. De asta dăm texte la prima vedere.

Redăm discuția despre șabloanele de la examenele naționale:

Diana Dumitrașcu: Aș vrea să ne uităm la aceste examene, la cel de clasa a VII-a și la cel de clasa a XII-a. Există această discuție în rândul celor care se ocupă foarte mult de educație, specialiști în educație, profesori, care vorbesc despre șabloane ale acestor examene și faptul că acești elevi învață după niște rețete clare, punctează la acest examen și totul se oprește acolo. Adevărat?

Andreia Bodea: Da, din punctul meu de vedere și a devenit o practică, uneori se extinde și la concursurile de intrare în clasa a V-a pentru că altfel nu se explică cum copii care intră cu 9,80, copii care au luat 9,90 la matematică intră în clasă de real, profesor foarte bun la clasă, cu greu iau nota 6, nota 7. Urmează șocul părinților: Dar copilul meu 4 ani a avut numai 9 și 10. totuși a luat această notă. Copilul dumneavoastră este de nota pe care o vedeți acum în catalog. Sigur că lucrurile acestea trebuie explicate cu multă blândețe și dacă ai și un partener de discuție.

La fel și la română, gândiți-vă ce vedem la Bacalaureat, copii care citind un text la competențe urmăresc cu degetul. Totuși, au intrat la liceu cu medie peste 9.

Diana Dumitrașcu: Avem 1500 de elevi la limba română, la bacalaureat, care au predat foile aproape goale, primind practic doar punctul din oficiu și câteva zeci de sutimi pe lângă, dar totuși au intrat la liceu cu 9,50 și acum abia au luat 6,7, ceva aici s-a întâmplat.

Raluca Răducanu: Nu știu dacă e cineva care urmărește diferența între notele cu care intră elevii la liceu și notele cu care ies din liceu. Teoretic, în liceu, ar trebui să se aducă plus-valoare, să fie ceva în plus sau măcar elevul să rămână pe același nivel, să zicem, o mică diferență în jos se poate accepta. Dar în momentul în care intră elevi în liceu cu note peste 9,50 și abia reușesc să promovez examenul de bacalaureat, deja asta devine o problemă. Trebuie să ne întrebăm unde este problemă a sistemului și nu mai este problemă a școlii.

Andreia Bodea: Este lupta în clasa a VIII-a pentru liceu bun, pentru colegiu bun, cu tragedii, cu dramele pe care le știm. Intră la aceste licee, la oricare dintre acestea trei și cele pe care le știm cu toții, după care ce se întâmplă? De ce am vrut eu să intru la acest liceu? Am intrat, am vrut să intru în speranța, în ideea că voi avea un anumit parcurs. Ce se întâmplă? Scade interesul, nu mă mai interesează? Adică, de ce vor părinții să intre la liceele pe care ei le consideră de top, după care intră și curba este în jos?

Raluca Răducanu: Există o explicație pentru aceste șabloane la examene, în sensul în care pe ele se aplică baremul mult mai ușor. Adică, sunt acei itemi în care gradul de obiectivitate trebuie să fie foarte mare și cel de subiectivitate cât mai mic. Aceasta este logica, să zicem, dar efectul este unul catastrofal la nivelul liceelor.

Maria Lidia Șorop: În legătură cu ce spunea doamna legat de ritmul de învățare, lupta lor în clasa a VIII-a este una foarte mare și părinții sunt alături și presiunea e mare să intre la licee foarte bune, la colegiile naționale, apoi intră și au o perioadă în care ritmul nu mai e același. 

Au o perioadă în care-și iau un răgaz, de înțeles, numai că răgazul ăsta se prelungește puțin cam mult, în sensul că nu e doar al clasei a IX-a, când e într-adevăr o perioadă de acomodare. Se acomodează și cu colectivul în care vin, au nevoie să socializeze, dar apoi noi asta ne dorim: ca ei să înceapă să se integreze în parcursul didactic cât mai mult, să nu aștepte atât de mult până se apropie clasa a XII-a pentru că în clasa a XII-a uneori îi vedem că sunt copleșiți. Vor să învețe și pentru bacalaureat să ia note mari, își doresc să ia note mari, vor să intre și la facultate, conținuturile sunt diferite și uneori, spre final, sunt foarte obosiți.

Raluca Răducanu: Elevii fac o comparație în mintea lor între ce fac în clasa a VIII-a și ce fac în clasa a XII-a practic. În clasa a VIII-a depun un efort suplimentar cu toată școala paralelă, cu părintele care este în spate și care îi spune: Fă tu efortul acesta acum în clasa a VIII-a, că după aia, mamă, după ce ai intrat la un liceu bun, o să faci ce o să vrei tu. Și ei fac ce vor ei în clasa a IX-a și după aceea intră în această comoditate și fac și într-a X-a și a XI-a, că se gândesc dacă eu în clasa a VIII-a am reușit prin efortul pe care l-am depus și am făcut teste și meditații peste meditați, o să fac la fel și în clasa a XII-a și o să reușesc. Lucrurile nu stau chiar așa. 

Informații de context

Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.

„Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.

Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”

• Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
• În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici

Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.