Cum își tratează România tinerii, o caracterizare făcută de organismul european de monitorizare

Radiografia situației tinerilor din România și mai ales a implicării autorităților în problemele tineretului arată o crasă lipsă de respect din partea guvernanților. Analiza de mai jos este făcută de Unitatea de Analiză a Educației și Politicilor de tineret, Agenția Executivă pentru Cultură și Audiovizual (EACEA).

România are o Strategie Națională de Tineret, adoptată în 2015, iar în ea sunt prezentate obiectivele pentru sprijinirea tinerilor, pentru rezolvarea problemelor pe care le întâmpină în școală, la intrarea pe piața muncii, în primii ani de dezvoltare, scrie EACEA National Policies Platform. Ca orice strategie, cuprinde măsuri într-o serie de domenii. În cel al educației, culturii, voluntariatului, încurajarea participării și implicarea în viața publică și politică din partea tinerilor, sportului, sănătății, muncii (prin politici de angajare), al relaxării și timpului liber, antreprenoriatului și incluziunii sociale.

Ministerul Tineretului și Sportului este principala autoritate responsabilă la nivel înalt în acest domeniu, al tineretului, dar numai cinci dintre priorități sunt și în aria sa de acoperire. Temele sunt:

1. Educația non-formală;
2. Voluntariatul
3. Participarea în viața publică și politică a tinerilor
4. Sportul
5. Timpul liber și recreerea.

În niciuna dintre teme, tineretul nu este actor central, iar în unele capitole abia dacă se vorbește ceva despre tineri, ca să nu mai vorbim despre politici sau măsuri dedicate tinerilor. Strategia Națională pentru Tineret nu are nici până acum un plan concret de acțiune, pentru că nu a fost aprobat de către Ministerul Tineretului, instituția abilitată să facă acest plan și să monitorizeze respectarea lui. Așa că întervențiile coordonate sau măcar cele planificate de/cu celelalte ministere cu atribuții în zona de tineret sunt izolate.

Barometrele interzise

Pentru toate aceste inițiative, sursa principală de informații, pe baza căreia autoritățile fac orice propunere de politică publică, sunt Barometrele de Opinie Publică – Tineret, făcute din doi în doi ani, de Minister, de fiecare dată cu altă casă de sondare, dar de fiecare dată s-au folosit, totuși, aceleași chestionare.

• 2012 – IRES
• 2014 – Avangarde
• 2016 – cult Market Research

Practic, în lipsa unui indicator concret stabilit și urmărit de Institutul Naționa de Statistică despre tineret, aceste barometre de opinie sunt singurele surse de date oficiale, culese științific, disponibile în România despre tineri. Numai că aceste studii au inclusă o înterdicție amenințătoare de preluare sau citare a datelor: ”Toate drepturie acestei versiuni apartin MTS. Reproducerea parțială sau integrală a conținutului acestei broșuri (text, grafice, tabele) este interzisă fără acordul scris al MTS și va fi pedepsită conform legilor”. Cum nu avem acordul Ministerului, nici nu putem publica datele din studii.

Alocarea bugetară pentru cercetarea tinerilor

Alocarea bugetară pentru susținerea cercetării în domeniul tineretului, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Tineretului și Sportului, a scăzut de la 1 milion de lei în 2006, la 350.000 de lei în fiecare an din 2011 până în 2016. În 2015 nu a existat deloc alocare pentru cercetare, întrucât nicio cercetare nu fusese programată pentru acel an.

Ministerul Tineretului și Sportului nu are niciun leu alocat pentru activitățile de cercetare făcute la Laboratorul de Cercetări pentru Tineri al Institutului de Științe ale Educației, acesta fiind finațat de Ministerul Educației și din alte fonduri nerambursabile pentru proiecte pe granturi europene și naționale pentru cercetare științifică, potrivit sursei citate.

Nu există o linie specifică de finanțare care să vizeze evaluarea bazată pe dovezi a activităților și politicilor guvernamentale și/sau a ministerului, mai notează EACEA.

Populația țintă – cine sunt tinerii?

România are și o Lege a tineretului, Legea 350 din 21 iulie 2006. Aceasta, contrar tuturor obiceiurilor parlamentarilor și Guvernului, are doar 3 modificari, și acelea minore, făcute în 2007, 2010 și 2017. Lucrur care poate da încă o dată gradul de interes în rândurile demnitarilor pentru acest subiect. La articolul 2, alin 2 a) sunt definiți tinerii: ”cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani”

Strategia Națională privind incluziunea socială și combaterea sărăciei pentru perioada 2015-2020, precum și Strategia Naţională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 definește tinerii ca persoane între 15 și 24 de ani, mai notează EACEA.

Foto: Ioana Bran , ministrul Tineretului și Sportului / Sursa: gov.ro

Îți plac informațiile pe care le găsești la noi? Susține Edupedu.ro!
Become a Patron!