Pachetul fără precedent al Uniunii Europene pentru refacerea economică post-pandemie, anunțat săptămâna trecută de Comisia Europeană, a dezamăgit lobby-ul mediului universitar, potrivit Times Higher Education. Aceste organizații reprezentative pentru sector arată că prea puțini bani din fondul istoric de 750 de miliarde de euro vor merge către cercetare, ceea ce, avertizează ele, ar însemna că cercetarea pe termen lung, necesară pentru prevenirea unor viitoare pandemii, ar urma să fie subfinanțată.
Planul de 750 de miliarde de euro, bani ce vor fi alocați sub forma unor granturi și împrumuturi, include o actualizare a programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare, Orizont Europa, ce va incepe anul viitor. Acesta va primi o sumă suplimentară de 13,5 miliarde, ridicând bugetul total pe șase ani la 94,4 miliarde de euro, cu scopul de a întări rezistența la viitoare șocuri și capacitatea UE de a răspunde la crize precum cea produsă de pandemia Covid-19.
Dar, potrivit publicației THE, Thomas Estermann, director pentru guvernare, finanțare și dezvoltare de politici publice la Asociația Europeană a Universităților, spune că această sumă este nesemnificativă, raportat la fondul total destinat refacerii economice, fapt pentru care „e evident că retorica nu se regăsește în cifre.”
- Alte asociații arată că banii sunt bineveniți, dar nu sunt nici pe departe suficienți. Un astfel de organism, The Guild of European Research-Intensive Universities, susține că „incapacitatea de a depăși pandemia rapid a arătat că investițiile noastre au fost semnificativ de mici în știința fundamentală, de frontieră (…) Continuarea acestui curent ar fi o greșeală majoră”. „Bun, dar insuficient,” este citată la rândul său Liga Universităților Europene de Cercetare.
Mult mai dur în exprimare a fost un europarlamentar german, Christian Ehler, citat la rândul său de Times Higher Education, potrivit căruia, în contextul în care creșterea economică europeană ar trebui să se bazeze e tehnologie și inovație și pe reducerea emisiilor de carbon, „lipsa unei creșteri semnificative a bugetului european de cercetare nu este doar o dezamăgire, este un act sinucigaș”.
Sursa citată amintește, însă, că pachetul european alocă bani în principal statelor rmembre, deci, teoretic, ar putea întări bugetele naționale de cercetare.
- România ar urma să primească 33 de miliarde de euro prin inițiativa Next Generation EU, fiind a doua țară din Europa Centrală și de Est, după Polonia, din punct de vedere al alocărilor propuse de CE.
Foto: Pexels.com
Redacția
Raluca Pantazi
Titus Brustur