INFOGRAFIC Copiii din România, despre efectele epidemiei: aproape jumătate spun că s-au plictisit, tot atâția că au putut învăța doar cu telefonul. Un sfert au simțit furie și tristețe – studiu Salvați Copiii

[jp_post_view]
Foto: Salvați Copiii România
Aproximativ unul din patru copii spun că au simțit tristețe și furie ca urmare a măsurilor luate din cauza epidemiei Covid-19, iar aproape jumătate spun că au avut la dispoziție doar telefonul mobil pentru a participa la cursuri online, potrivit unui studiu prezentat, marți, de organizația Salvați Copiii. Acesta arată că un sfert dintre copii spun că au avut materii școlare neacoperite, iar o treime au simțit oboseală, ca efect al izolării. “Copiii vor la școală”, e concluzia studiului.

Salvați Copiii arată că „închiderea școlilor, în contextul pandemiei de COVID-19, a avut consecințe negative atât asupra progresului educațional al copiilor, cât și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online. (…) Peste 50% spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet și, ca atare, expunere la conținut agresiv și la fake news”.

  • Studiul ”Impactul Covid-19 asupra copiilor din România” se bazează pe consultarea a 5.000 de copii din România, din ciclul de învățământ primar, gimnazial și liceal, prin intermediul unui sondaj online.

Potrivit Salvați Copiii, „închiderea școlilor și organizarea arbitrară a unor cursuri școlare online, acolo unde a fost posibil și fără instrumente de evaluare a calității procesului de educație, a dus la situații-limită. Una dintre acestea este deosebit de gravă: îngrădirea accesului la educație pentru copiii vulnerabili, fără acces la internet și/sau la dispozitive care să le permită participarea online.

Inechitățile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la școala online, iar izolarea, marginalizarea și discriminarea au repercusiuni atât educaționale, cât și psiho-emoționale pe termen lung”.

Ce spun copiii participanți la sondaj:

  • 47% au avut la îndemână doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online, iar 27,2% dintre copii au avut materii școlare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.
  • Plictiseala este principala stare resimţită negativ de copii (47,5%), urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%). Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimţit mai puternic impactul negativ al izolării. Adolescenţii spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simțit singuri, triști sau furioși.
  • 57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în faţa televizorului (44,9%) şi de timpul petrecut pe reţelele sociale (40,8%). 7 din 10 copii admit că au petrecut între 3 şi 4 ore online pe zi, iar 20,7%, peste 6 ore.
  • 54,7% dintre copii recunosc că cel mai mare risc la care au fost expuşi în această perioadă a fost dependenţa de internet. Informaţiile false se situează pe locul următor, urmate de bullying-ul online.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România:

  • “Copiii vor la școală, asta e concluzia cea mai directă a sondajului realizat în rândul copiilor. Cei mai mulți dintre ei s-au confruntat deja cu diverse probleme emoționale, cu sentimente de izolare, panică și furie, iar în cazul celor care nu au avut acces la educația online sau au avut acces limitat, prin intermediul unui telefon, aceste stări sunt dublate de un sentiment dramatic de marginalizare. Aceste situații trebuie corectate. De aceea, Salvați Copiii România se adresează în special autorităților locale, pentru a le îndemna şi susţine să implementeze măsuri concrete care să asigure accesul la educație pentru cei mai vulnerabili dintre copiii care trăiesc în condiții de sărăcie și izolare socială.”.

Salvați Copiii oferă și o comparație cu alte țări:

  • În Spania 5-9% dintre copii, iar în Finlanda 18% dintre copii cu venituri modeste au declarat că nu au acces la o tabletă ori la un computer (potrivit datelor Save the Children International)
  • În România, estimările se situează între 250.000 de copii (Ministerul Educației și Cercetării) și 1.800.000 de copii (conform analizelor Salvați Copiii România), adică aproximativ jumătate dintre copiii din învățământul primar, gimnazial și liceal/profesional care au la dispoziție în familiile lor doar telefonul mobil, ceea ce nu permite o participare reală la actul educațional și nici o comunicare adecvată cu cadrul didactic și colegii în webinariile clasei.
Infografic Salvati Copiii

Măsuri propuse de copiii intervievați în cadrul studiului:

  • crearea de inițiative pentru perioada verii, în totală conformitate cu protocoalele de sănătate, care vizează recuperarea competențelor cognitive și de socializare compromise din pricina absenței îndelungate de la școală;
  • asigurarea distribuirii de instrumente educaționale (tablete sau PC-uri) necesare învățării de la distanță tuturor elevilor care au nevoie și acordarea de sprijin individual în învățare;
  • planificarea intervențiilor inovatoare care să reorganizeze atât școlile cât și parcursurile de învățare în perspectiva următorului an școlar, ceea ce presupune pregătirea cadrelor didactice în susținerea lecțiilor online și garantarea materialelor personalizate și de suport de învățare pentru elevii aflați în situațiile cele mai dificile;
  • pregătirea tuturor școlilor, indiferent de localitate și de resursele autorităților locale, pentru a asigura condiții de siguranță medicală și monitorizarea aplicării regulilor sanitare și de distanțare socială, astfel încât toți copiii să învețe în condiții decente și sigure în școlile lor (repararea și renovarea spațiilor, grupuri sanitare în interiorul școlilor, apă curentă, canalizare, transport, spații pentru timp liber și activități sportive etc.).

Dintre țările studiate de Save the Children la nivel european, România figurează cu cel mai mare număr estimat de copii aflați în risc de sărăcie.

Infografic Salvati Copiii – copii in risc de saracie


1 comment
  1. La colegii( in gimnaziu) s au facut ore,au avut teme si proiecte,poate mai multe decat aveau la scoala,dar a fost mult mai relaxant pt copil.Nu mai statea 7 ore la scoala si alte 5,6 la teme.Le facea fara presiunea timpului.Cîtea fara stresul testelor,se concentra mult mai bine.LA noi,chiar a functionat scoala online si chiar in sensul bun.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesori folosiți în campania electorală. Surse: PNL a chemat prin inspectori școlari peste 2.000 de profesori la un eveniment de campanie organizat de Monica Anisie, la care cadrelor didactice le-a vorbit candidatul la prezidențiale Nicolae Ciucă / Monica Anisie: Invitația a fost publică

PNL a folosit autoritatea mai multor inspectori școlari de la București pentru a chema la un eveniment de campanie electorală profesori din Capitală, au declarat pentru G4Media.ro și Edupedu.ro surse…
Vezi articolul

VIDEO Yuval Noah Harari, despre efectele războiului din Ucraina: E o situație de înarmare care poate scăpa de sub control / Banii care ar trebui să fie alocați pentru educație, pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, acești bani se vor duce la tancuri, rachete, la finanțarea războaielor

După 1945, omenirea a trăit o epocă de pace la nivel global, cu câteva conflicte locale, dar reușind să evite până acum declanșarea unui nou război teritorial ca în trecut,…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cele mai multe instituții care acum 14 ani erau identificate, independent, ca universități de educație se declară acum universități de educație și cercetare sau de cercetare avansată, deși numărul absolvenților de masterat, doctorat și studii postuniversitare s-a prăbușit

Mai bine de jumătate dintre universitățile românești se declară, în 2025, universități de educație și cercetare, iar aproape 40% dintre ele se declară universități de cercetare avansată. În același timp,…
Vezi articolul

Critici dure într-un raport al Parlamentului European la adresa regulilor din Legea Deca-Iohannis privind verificarea plagiatului și mandatele rectorilor / Monitorizarea dă exemplu cazurile Cîmpeanu, Ciucă, Bode și invocă „influența și abuzul de putere politică” ca principale amenințări pentru libertatea academică

Influența politicului și abuzul de putere politică, precum și problema conducerii instituționale sunt principalele probleme cu care se confruntă România, când vine vorba despre mediul său academic, potrivit unui raport…
Vezi articolul