Un studiu despre degradarea terenurilor arabile din lume, coordonat de Universitatea din București, a fost publicat în „Environmental Research” și pe o platformă a Comisiei Europene

[jp_post_view]
Foto: © Dreamstime.com
Un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice din țară și din străinătate au efectuat, sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie, o cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii. Rezultatele au fost publicate pe platforma European Soil Data Centre (ESDAC) a Comisiei Europene și au fost publicate în revista științifică „Environmental Research”, potrivit unui comunicat al instituției bucureștene de învățământ superior.

Acesta arată că cercetarea a atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Universitatea din București, despre cercetare:

  • „Echipa care a realizat cercetarea a pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală, continentală și națională. 
  • Plecând de la această ipoteză și ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.
  • Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea (afectarea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea (sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii.
  • Prin intersecția geostatistică a unor baze globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent.
  • În același timp, aceștia au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei. 
  • Studiul efectuat a evidențiat inclusiv faptul că cele două procese  menționate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.”

Photo 11172554 © Joerg HabermeierDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Consiliul Rectorilor

Reacția Consiliului Rectorilor la atacul AUR reclamat de SNSPA: Forul se solidarizează cu profesorii și studenții după “regretabila manifestare”, dar nu spune nici cine, nici ce a făcut, omite să menționeze și instituția afectată

Reacție a Consiliului Național al Rectorilor, după „un atac clasic de tip legionaro-fascist în spațiul academic” al SNSPA semnalat public de rectorul SNSPA, Remus Pricopie. Consiliul ce reunește toate universitățile…
Vezi articolul

50 de cercetători pot accesa burse în valoare totală de opt milioane de euro, anunță Ministerul Cercetării. Beneficiarii trebuie să fie doctori și să aibă certificat „Seal of Excellence” – condițiile complete

50 de cercetători, cetățeni ai Uniunii Europene, pot accesa burse individuale de cercetare acordate prin Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR), în valoare totală de 8 milioane de euro,…
Vezi articolul

Universităţile din Australia cer guvernului de la Canberra să se alăture programului european de cercetare „Horizon Europe”: „Pentru o economie prosperă, avem și noi nevoie de un loc la masă”

Principala organizaţie care reprezintă interesele universităţilor australiene a solicitat Guvernului federal de la Canberra să se alăture unui program major de finanţare al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovaţie, informează…
Vezi articolul