Ora de istorie: “Jocul” și implicarea elevilor în activități care încurajează gândirea istorică pot da rezultate mai bune de învățare decât simpla memorare de date – studiu spaniol citat de Nature

[jp_post_view]
Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com
Folosirea unor elemente de joc la ora de istorie, într-o manieră care să încurajeze gândirea, asocierile istorice și formarea unor perspective, ar putea duce la rezultate mai bune de învățare decât predarea tradițională bazată, la această materie, pe memorarea unor date, potrivit unui studiu făcut în rândul unor elevi din Spania și publicat luna aceasta în revista Nature.

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Murcia, echipă care a folosit două grupuri de elevi de clasa a 4-a, de la o școală dintr-o comunitate mai degrabă săracă a orașului. Cercetarea a urmărit să afle care este impactul folosirii unor tehnici de joc în actul de predare (“gamification”) asupra rezultatelor învățării, la o materie pe care, potrivit autorilor, elevii din Spania o consideră frecvent drept plictisitoare.

  • Elevii participanți la studiu au dat teste înainte și după intervenția cercetătorilor în predarea la clasă, iar rezultatele testelor au indicat diferențe semnificative între grupuri, dar și în interiorul grupului participant la predarea experimentală.
Argumentul studiului

Autorii studiului afirmă, citând diverse surse de specialitate, că introducerea unor activități de “gamification” – în sensul de folosire a unor elemente de joc, în scop educativ și de creștere a implicării, nu de divertisment pur și simplu – contribuie la creșterea motivării, participării, implicării și performanței elevilor în învățarea istoriei. Ei arată că una dintre principalele probleme, cel puțin în context spaniol, este demotivarea și modul superficial de învățare a acestei materii, deoarece, în timp ce alte țări încurajează formarea gândirii istorice prin activitatea de la clasă, în Spania se păstrează metoda tradițională de predare pe baza memorării de date și informații.

Folosirea unor activități de tip joc în predarea istoriei poate încuraja elevii să participe mai mult la ore și să-și construiască propriul model de învățare, arată autorii. Metoda ar susține tendințele pedagogice actuale, care pledează pentru înlocuirea transmiterii de informații istorice, spre a fi memorate, cu dezvoltarea unei gândiri istorice – capacitatea de a soluționa probleme, gândire critică, formarea capacității de analiză, capacitatea de abordare a surselor istorice, formarea unei perspective proprii unde sursele prezinte informații diferite sau în schimbare.

Care au fost rezultatele studiului spaniol

În cazul studiului citat, unul dintre grupurile de elevi a studiat conform metodei tradiționale de predare, bazată pe memorare. În cazul celui de-al doilea grup, au fost introduse elemente de joc, printre care folosirea unor misiuni, provocări, elemente de tip “badge” sau “achievement”, munca în echipă și metode de încurajare a gândirii privind temele discutate.

Ambele grupuri au fost evaluate înainte și după perioada de test, iar rezultatele au fost comparate. Rezultate-cheie:

  • În cadrul grupului experimental, rezultatele de la evaluarea inițială au fost foarte slabe, dar au crescut semnificativ, peste media grilei de evaluare, în cazul evaluării de la finalul experimentului, diferențele fiind semnificative statistic.
  • Între grupul experimental și cel de control nu existau diferențe semnificative în analiza dinaintea intervenției cercetătorilor. La final, însă, diferențe semnificative statistic au fost identificate la aproape toate punctele de comparație, în favoarea grupului experimental
  • În cazul grupului de control, care a învățat după metoda tradițională, s-au înregistrat îmbunătățiri între cele două evaluări, dar diferențele au fost, în ansamblu, reduse.

Autorii afirmă că studiul poate fi folosit ca referință pentru încercările de introducere a elementelor de tip “gamification” în predarea istoriei, la școala primară, alături de metode de învățare activă care să încurajeze gândirea istorică.

Studiul integral poate fi consultat aici.

Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Bun, foarte adevărat că Istoria trebuie făcută mai …. simpatică pentru copii. Dar eu nu înțeleg cum poți dezvolta o gândire istorică fără a pune mai întâi temelia, baza teoretică…

  2. Parerologi sunt destui. Niciunul insa nu vine in teren sa vada cum faci maraton prin materie si planificare pentru a reusi sa predai toate informatiile. Ce-ati vrea, sa sara profesorul din istorie vreun eveniment? De unde timp de vrajeala cand nu este nici pt.a termina materia? Scoateti din materie si le punem elevilor si coarne, ii luam si in brate ,ii leganam. Vom avea timp atunci.

    1. Trebuie mărit numărul de ore de Istorie. Și atunci este timp și pentru predare și pentru „joc”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația în alegeri 2024. „Competiții” între școli pentru a atrage elevi, școala auto la liceu, dar și măsuri aplicate deja, precum doctorate profesionale sau învățământ dual – printre promisiunile PSD, PNL și USR în programele de guvernare pentru următorii 4 ani / Ce promit partidele pentru Cercetare

Promisiuni bazate pe investiții programate deja, precum cele din PNRR, sau pe măsuri care ar fi trebuit să fie aplicate demult – precum „Masa sănătoasă” pentru toți copiii – și…
Vezi articolul

Zodiile ca “metodă” de predare, într-un proiect cu finanțare de la Ministerul Educației, și culorile paranormale – noi mostre de pseudoștiință folosită în învățământ / Ghid de „bune practici” didactice: Albastrul crește capacitățile paranormale, portocaliul eliberează toxinele din colon

Culorile care vindecă afecțiuni și descrierea personajelor prin semnul zodiacal sunt noi exemple de situații, ieșite la iveală în ultimele zile, în care pseudoștiința e recomandată spre folosire în școlile…
Vezi articolul

Profesorul Doru Căstăian, după anunțul premierului Ciolacu privind plata profesorilor în funcție de performanță: În sistemul „disfuncțional” românesc, asemenea evaluări par „absolut de nerealizat” / Probleme: lipsa criteriilor uniforme de performanță, birocrația care funcționează ca „o țară separată”

„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță…
Vezi articolul

ANALIZĂ Eșecul instituțional al PNRAS: În runda I, peste 140 de școli nu au cheltuit niciun ban pentru reducerea abandonului școlar – raport al Ministerului Educației. Asta deși 356 de persoane din inspectoratele școlare au fost plătite cu 4,5 milioane de euro timp de 2 ani pentru a le ajuta să implementeze proiectele

Școlile din PNRAS, selectate tocmai pentru vulnerabilitatea lor accentuată, de exemplu mulți profesori suplinitori și navetiști, fără profesori de sprijin pentru elevii cu CES sau mediatori școlari, au reușit în…
Vezi articolul