La cinci zile de la declanșarea grevei foamei în fața Ministerului Educației și Cercetării, Oana Corina Rogojanu, mama unei eleve de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, își exprimă dezamăgirea profundă față de poziția oficială transmisă de instituție. Aceasta susține că răspunsul transmis Edupedu.ro de către minister pe 2 mai nu aduce nimic nou față de argumentele oferite în întâlnirile directe din 29 și 30 aprilie sau în răspunsurile scrise primite anterior, în urma sesizărilor începute în noiembrie 2024.
UPDATE
Ora 17:45: Oana Rogojanu a fost externată și a reluat protestul din fața MEC. Continuă greva foamei față de situația elevilor din școlile cu predare în limba maternă germană, cărora nu li se asigură decât pentru câteva discipline predarea, conform legii, în limba respectivă.
Ora 11:45: În urma stării generale care s-a înrăutățit după protestul prin greva foamei al părintelui, medicii au decis ca persoana să fie internată sâmbătă, 3 mai, la Spitalul Universitar de Urgență din București. Contactată de Edupedu.ro, Oana Rogojanu a precizat că va reveni la protestul din fața ministerului imediat cum medicii îi vor permite.
Continuarea știrii inițiale: „Este profund dezamăgitor ca o instituție obligată să aplice legea alege, în continuare, să o relativizeze. Mă aștept la un răspuns demn de un garant al legalității, nu la justificări care seamănă cu discuții de rețea socială”, a transmis aceasta pentru Edupedu.ro. În centrul protestului se află obligativitatea susținerii probei de limba germană maternă la Bacalaureat, în contextul în care, potrivit părintelui, colegiul nu îndeplinește condițiile legale pentru a funcționa ca unitate cu predare în limba minorităților.
Poziția Ministerului Educației
Ministerul afirmă că „prin învățământ cu predare în limbile minorităților naționale se înțelege tipul de învățământ în care toate disciplinele se studiază în limba maternă” și adaugă că, în cazurile în care nu există o unitate cu predare în limba maternă, elevilor li se poate oferi acces la discipline relevante în limba lor, la cerere. Însă părintele atrage atenția că această formulare se aplică doar în situații excepționale, care nu se regăsesc în cazul de față.
Discrepanța dintre lege și realitate
Potrivit unei anchete Edupedu, majoritatea liceelor cu statut de „unități de învățământ cu predare în limba germană” nu respectă legislația. În realitate, predarea se face preponderent în limba română, iar statutul de unitate cu predare în limba maternă este, în mare parte, doar formal.
Această discrepanță are implicații serioase:
- Acreditare obținută pe baza unor declarații neconforme cu realitatea.
- Organizarea ilegală a probei de limba maternă la Bacalaureat.
- Emiterea unor diplome de Bacalaureat în condiții nelegale.
- Încălcarea dreptului constituțional la educație în limba maternă.
- Nerespectarea angajamentelor internaționale asumate de statul român.
- Afectarea încrederii în sistemul de educație.
Solicitarea părintelui
„Nu sunt în fața Ministerului pentru un punct de vedere — cer aplicarea unei legi clare, în fața unei încălcări documentate”, subliniază Oana Corina Rogojanu. Aceasta cere soluții legale și corecte pentru sesiunea Bacalaureat 2025, care să permită elevilor o opțiune privind susținerea probei de limba maternă, în locul obligativității unei evaluări organizate, în opinia sa, ilegal.
„Îmi reprezint fiica, un copil aflat în sistemul public de educație, nu într-un experiment”, își încheie aceasta apelul, așteptând un răspuns demn de o instituție care ar trebui să garanteze respectarea legii și a drepturilor elevilor.
Răspunsul integral al părintelui, ca reacție la poziția Ministerului Educației și Cercetării:
„Cu părere de rău, constat că răspunsul oficial al Ministerului publicat ieri nu diferă semnificativ de cel pe care l-am primit în cadrul întâlnirilor din 29 și 30 aprilie, și nici de cele primite în scris în urma sesizărilor începute în noiembrie 2024.
Este profund dezamăgitor ca o instituție obligată să aplice legea alege, în continuare, să o relativizeze. Mă aștept la un răspuns demn de un garant al legalității, nu la justificări care seamănă cu discuții de rețea socială.
Legea este clară. Încălcarea este documentată. Cine răspunde?
I. Ce spune legea
- 1995 – România ratifică Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale
→ Statul se obligă să asigure acces real, nediscriminatoriu, la educație în limba maternă.
- 2011 – Legea educației nr. 1/2011, Art. 46(1):
→ „În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.” Link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/265097
- 2023 – Noua lege a educației nr. 198/2023, Art. 60:
→ Aceeași formulare, nicio excepție introdusă. Link: edu.ro
II. Ce spune Ministerul Educației și Cercetării (OFICIAL)
„Prin învățământ cu predare în limbile minorităților naționale se înțelege tipul de învățământ în cadrul căruia toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română, respectiv tipul de învățământ pentru elevii aparținând minorităților naționale care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă și cărora li se asigură, la cerere, ca discipline de studiu, limba și literatura maternă, istoria și tradițiile minorității naționale respective și educația muzicală.”
Link: https://www.edu.ro/invatamant-minoritati-nationale
→ Confirmă că „toate disciplinele se studiază în limba maternă” în unitățile de învățământ acreditate cu predare în limba minorităților.
→ Partea a doua a definiției se referă la situațiile excepționale în care nu există o unitate de învățământ cu predare în limba maternă, iar elevii minorităților învață în clase cu predare în română sau în altă limbă — caz în care pot solicita, la cerere, studierea limbii și literaturii materne, a istoriei și tradițiilor minorității, precum și educație muzicală specifică.
III. Ce se întâmplă în realitate
→ Majoritatea liceelor „cu predare în limba germană” NU respectă legea:
- Predarea se face preponderent în română.
- Statutul de liceu în limba minorității este formal, dar neonorat în practică.
Consecințe (în lanț):
- Liceu care funcționează cu statut declarat „cu predare în limba maternă”, dar nu respectă prevederile legii (nu toate disciplinele sunt predate în limba germană)
- => Obține aviz de funcționare în baza unei declarații neconforme cu realitatea
- => Se organizează ilegal proba de limba și literatura maternă (germană) la Bacalaureat
- => Elevii obțin diplome de Bacalaureat care includ proba la limba maternă, în condiții nelegale
- => Se ridică semne de întrebare cu privire la validitatea diplomelor și la respectarea dreptului constituțional la educație în limba maternă
- => Statul român nu respectă angajamentele internaționale privind protejarea minorităților
- => Încrederea în sistemul de educație și în legalitate este afectată
Nu sunt în fața Ministerului pentru un punct de vedere — cer aplicarea unei legi clare, în fața unei încălcări documentate.
Cer soluții corecte pentru sesiunea de Bacalaureat 2025: găsirea unei variante opționale pentru elevi, nu forțarea susținerii unei probe organizate ilegal.
Îmi reprezint fiica, un copil aflat în sistemul public de educație, nu într-un experiment”.
Informații de context
Amintim, Edupedu.ro a scris pe 17 aprilie despre fenomenul care a cuprins majoritatea școlilor cu predare în limba germană. Acestea nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept”.
Pe 29 aprilie, mama elevei de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu a intrat în greva foamei în fața Ministerului Educației. Părintele reclamă că, deși școala ar trebui să ofere predare exclusiv în limba germană, în realitate peste jumătate dintre materiile școlare sunt predate în limba română, iar multe cadre didactice nu sunt calificate să predea în limba minorității germane. Astfel, susținerea probei E.b. la Limba Germană Maternă ar reprezenta, în opinia sa, o evaluare incorectă și nealiniată cu pregătirea reală a elevilor, se arată într-o scrisoare înaintată reprezentanților ministerului, primită și ea pe adresa redacției. Scrisoarea poate fi consultată aici.
Demersurile către Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, începute încă din noiembrie 2024, nu au adus nicio soluție concretă. În scrisoarea deschisă și în comunicatul de presă, Oana Corina Rogojanu subliniază că fiica sa și colegii ei sunt victimele unui sistem care tolerează încălcarea legii, invocând abuziv prevederi vagi din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.
Printre revendicările transmise Ministerului Educației se numără:
- Verificarea respectării condițiilor legale de predare în limba germană la Colegiul „Brukenthal” și în alte unități similare;
- O soluție echitabilă pentru elevii promoției 2025, cum ar fi posibilitatea susținerii probei la limba germană ca limbă modernă sau eliminarea obligativității notei de la proba E.b. de pe diploma de Bacalaureat .