A doua zi de greva foamei la Ministerul Educației / Părintele care cere respectarea legii Educației de către școlile cu predare în limba germană maternă, de către inspectorate și minister, a petrecut toată noaptea pe trotuarul din fața instituției și anunță că nu renunță la protestul extrem până când nu obține o soluție

Foto: Edupedu.ro

Peste 15 mii de oameni au citit pe Edupedu.ro despre Oana Corina Rogojanu, părintele unei eleve în clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, care de ieri, 29 aprilie, a intrat în greva foamei în fața sediului Ministerului Educației și Cercetării din București. Situația sa a atras atenția și celor din minister, care au invitat-o la discuții, fără să îi ofere o soluție la revendicările sale.

După primele 30 de ore petrecute în stradă, pe trotuarul din fața sediului din str General Berhelot al Ministerului Educației și Cercetării, Oana Rogojanu a declarat pentru Edupedu.ro că a fost invitată la discuții de oficiali și reprezentanți ai ministerului, dar până acum aceștia nu i-au oferit nicio soluție pentru solicitările pe care le are. S-ar fi pus problema unei posibile modificări a legii învățământului, care prevede obligativitatea pentru școlile cu predare în limba maternă de a preda la toate disciplinele în limba maternă. Asta pentru că școlile, inspectoratele și ministerul nu respectă această lege prin politica actuală, lucru arătat și într-o analiză Edupedu.ro și reliefat în protestul Oanei Rogojanu. „În loc să fie aplicată legea în forma ei actuală, se caută adaptarea ei la o realitate care nu respectă cadrul legal”, a comentat părintele această intenție sugerată în cadrul discuțiilor. „Voi continua greva foamei până la găsirea unei soluții”, a mai sprecizat aceasta.

Reamintim, Oana Corina Rogojanu, părintele unei eleve în clasa a XII-a de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, a intrat în greva foamei marți, 29 aprilie, în fața sediului Ministerului Educației și Cercetării din București, ca răspuns la refuzul autorităților la care a apelat în ultimele 6 luni, printr-o serie de demersuri, de a rezolva situația privind organizarea probei de Limba Germană Maternă la Bacalaureat. Părintele arată că unitatea de învățământ nu respectă condițiile legale pentru a funcționa ca școală cu predare în limba maternă și solicită ca nici elevilor să nu le fie impusă obligativitatea susținerii la examenul de bacalaureat a probei de limba maternă.

Redăm declarația integrală a Oanei Rogojanu:

„A fost o primă zi dificilă, dar adevărata încercare a fost noaptea. Am dormit lângă gardul Ministerului Educației, în apropierea postului de pază, ceea ce m-a făcut să mă simt în siguranță. Totuși, nu m-am putut odihni – am dormit poate două ore în total, din cauza zgomotului, frigului și disconfortului.

Ieri am fost invitată de două ori la discuții în Minister: prima dată cu directorul pentru minorități, apoi cu domnul secretar de stat Sorin Ion. Azi dimineață am avut o nouă întâlnire la cabinetul domnului Sorin Ion, alături de alți patru reprezentanți ai ministerului.

Din păcate, mi s-a transmis că nu se mai poate modifica nimic pentru Bacalaureatul 2025, deși s-a recunoscut că la Colegiul Brukenthal și în alte instituții similare nu se respectă prevederile legale privind predarea integrală în limba maternă.

În cadrul discuțiilor, domnul secretar de stat a sugerat, ca posibilă direcție pentru viitor, o eventuală modificare a legii educației, prin schimbarea paragrafului referitor la învățământul în limba minorităților. Mi s-a părut mai degrabă o opinie exprimată în contextul discuției, nu o intenție fermă, însă această sugestie lasă impresia că, în loc să fie aplicată legea în forma ei actuală, se caută adaptarea ei la o realitate care nu respectă cadrul legal.

Practic, în ambele zile, domnul secretar de stat a indicat ca unică soluție modificarea prevederilor legale, fără a propune o măsură concretă pentru generația actuală de elevi.

E o mare dezamăgire să aflu că legea poate fi ignorată, iar copiii noștri rămân să suporte consecințele.

Un lucru pentru care nu am fost pe deplin pregătită, în această formă de imobilizare voluntară în fața Ministerului Educației, este lipsa accesului în clădire. Intrarea este permisă doar în baza unei invitații oficiale pentru discuții, ceea ce înseamnă că nu dispun de un spațiu în care să mă pot retrage sau schimba în condiții decente.

Cu toate acestea, am avut parte de sprijin din partea unor oameni inimoși care lucrează sau locuiesc în vecinătatea ministerului. Le mulțumesc sincer pentru omenie.

Voi continua protestul și greva foamei până când Ministerul Educației va recunoaște public problema și va identifica o soluție corectă, în litera și spiritul legii, pentru toți elevii aflați în această situație”.

Edupedu.ro a scris pe 17 aprilie despre fenomenul care a cuprins majoritatea școlilor cu predare în limba germană. Acestea nu respectă legea și nici dreptul minorității de a primi integral instruire în limba maternă, dar Ministerul susține că ele își păstrează statutul pentru că „elevii nu pot fi privați de acest drept”.

Gestul extrem vine ca răspuns la refuzul autorităților la care a apelat în ultimele 6 luni, printr-o serie de demersuri, de a rezolva situația privind organizarea probei de Limba Germană Maternă la Bacalaureat, potrivit unui comunicat de presă primit la redacție. Părintele arată că unitatea de învățământ nu respectă condițiile legale pentru a funcționa ca școală cu predare în limba maternă și solicită ca nici elevilor să nu le fie impusă obligativitatea susținerii la examenul de bacalaureat a probei de limba maternă.

Părintele reclamă că, deși școala ar trebui să ofere predare exclusiv în limba germană, în realitate peste jumătate dintre materiile școlare sunt predate în limba română, iar multe cadre didactice nu sunt calificate să predea în limba minorității germane. Astfel, susținerea probei E.b. la Limba Germană Maternă ar reprezenta, în opinia sa, o evaluare incorectă și nealiniată cu pregătirea reală a elevilor, se arată într-o scrisoare înaintată reprezentanților ministerului, primită și ea pe adresa redacției.

Demersurile către Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, începute încă din noiembrie 2024, nu au adus nicio soluție concretă. În scrisoarea deschisă și în comunicatul de presă, Oana Corina Rogojanu subliniază că fiica sa și colegii ei sunt victimele unui sistem care tolerează încălcarea legii, invocând abuziv prevederi vagi din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.

Printre revendicările transmise Ministerului Educației se numără:

Scrisoarea deschisă poate fi consultată aici:

Exit mobile version