Din 1997, România aplică gradația de merit pentru cadrele didactice (Eurydice, 2007), iar potrivit estimărilor Edupedu.ro, circa 60% din personalul didactic primește aceste sporuri salariale consistente pe un ciclu de cinci ani. Conform schemei actuale, anual 16% dintre cadrele didactice, directorii de școli și inspectorii școlari județeni, care au cel puțin patru ani de experiență și participă la „concursul pentru acordarea gradației de merit” se califică pentru acest spor. Dacă dosarul de gradație e plin cu adeverințe și cu documente care să ateste diverse lucruri, aceștia beneficiază de o primă de 25% din salariul de bază, pe o perioadă de cinci ani.
Sistemul de învățământ din România îi plătește pe 16% dintre profesorii săi ca fiind „cei mai merituoși” – deținătorii premiului numit „gradație de merit”, obținut în urma „concursului de gradație de merit” organizat anual de inspectoratele școlare județene după regulile stabilite prin ordin de ministru anual. De ce 16%? Nu apare nicăieri o astfel de fundamentare sau vreun argument science based sau evidence based, adică bazat pe date sau pe exemple de bune-practici cu impact educațional dovedit.
Plata pentru cei 16% este acordată timp de 5 ani de la momentul acordării gradației de merit, lună de lună. Adică odată obținută, gradația de merit este sigură, certă, inevitabilă. De ce timp de 5 ani? De ce lună de lună? Nu apare nicăieri o astfel de fundamentare sau vreun argument science based sau evidence based, adică bazat pe date sau pe exemple de bune-practici cu impact educațional dovedit.
În acest timp de 5 ani, lună de lună, profesorii care au „câștigat” „concursul de gradație de merit” primesc 25% din salariul de bază ca spor. Asta înseamnă că au un venit mai mare decât toți ceilalți profesori cu studii și vechime similare. De ce 25% din salariul de bază în plus? Nu apare nicăieri o astfel de fundamentare sau vreun argument science based sau evidence based, adică bazat pe date sau pe exemple de bune-practici cu impact educațional dovedit.
Teoretic, 16% dintre toți profesorii din învățământul preuniversitar ar trebui să primească acest spor. Cum procentul este fix, ar trebui ca numărul de cadre didactice cu gradație de merit din școli să fie tot fix. La fel, numărul de inspectori din fiecare inspectorat școlar cu gradație de merit ar trebui, teoretic, să fie tot fix – 16% din totalul angajaților inspectori școlari din instituție.
Concret, dacă am calcula pe baza datelor cele mai recente de la Ministerul Educației, cele din anul școlar 2022-2023, în sistemul de învățământ preuniversitar erau 212.332 de cadre didactice. Pe aceste date, 16% înseamnă că aproape 34.000 de profesori încasează an de an acest spor de 25% din salariul de bază. Nu există nicio evidență publică a Ministerului Educației sau a inspectoratelor despre cât este numărul actual al profesorilor și inspectorilor care primesc această gradație de merit și dacă acesta este într-adevăr 16% din total sau nu.
Dar avem evidențele salariale, iar un exemplu ilustrativ care arată că nimic din teoria de mai sus nu corespunde cu realitatea poate fi cel de la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Acolo toți inspectorii școlari, de la cei generali și generali adjuncți, la cei pentru fiecare disciplină în parte, încasează lună de lună gradația de merit. Deci nu 16% dintre inspectorii din inspectorat, ci toți – și asta nu de anul acesta, ci de când există date publice despre veniturile lor, din 2019 încoace.
Inspectoratele școlare sunt cele care organizează anual „concursul pentru gradația de merit”, iar inspectorii școlari sunt cei care evaluează dosarele depuse de profesori și inspectori, aprobând listele cu „câștigătorii” acestui „concurs”.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că gradaţia de merit se acordă prin concurs și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani:
Articolul 217 – (1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean/al municipiului București de învățământ preuniversitar și reprezintă 25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Metodologia și criteriile de acordare a gradației de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică – n.red), prin ordin al ministrului educației, după consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar.
CNFDCD nu există, nu a fost înființat nici până în prezent, fiind amânată această reformă de către Guvern care preferă să păstreze politizate masiv instituții ca CCD – Casele corpului didactic sau ISJ – inspectoratele școlare județene. Așa că ministerul face aceste reguli fără să îi propună CNFDCD ceva, doar prin consultarea sindicatelor.
Metodologia prin care se acordă gradațiile de merit pentru anul 2025 nu a fost încă aprobată prin ordin de ministru, dar cea de anul trecut prevedea clar că procentul de 16% se aplică separat pentru fiecare categorie de personal pentru fiecare județ.
„Art 2, alin (1) Numărul maxim de gradații care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul rezultat prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice auxiliare, respectiv a 16% din totalul posturilor didactice de predare, totalul posturilor de conducere și îndrumare și control ocupate în luna februarie 2024, conform programului EduSal, la nivelul județului/ municipiului București, comunicat de Ministerul Educației, se scade numărul de gradații acordate personalului didactic aflate în plată la 1 septembrie 2024, având în vedere că gradația de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani. La calcul nu se iau în considerare perioadele de suspendare a plății gradației de merit din motive neimputabile angajatului sau ca urmare a rezervării postului didactic/catedrei în baza prevederilor art. 184 alin. (1) – (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și se respectă încadrarea în numărul maxim de gradații de merit aprobate la momentul revenirii pe post.
(2) Procentul de 16% se aplică, separat, fiecărei categorii de personal:
a) personal didactic de predare;
b) personal didactic de conducere, îndrumare și control;
c) personal didactic auxiliar”.
Calcul concret explicativ
Dacă am avea un inspectorat școlar cu 100 de inspectori, proiecția gradațiilor de merit pe o perioadă de 5 ani ar fi următoarea:
anul 1 – 16% primesc gradație de merit, adică 16 persoane
anul 2 – din 100 scădem 16 persoane și rămân 84, baza de calcul pentru aplicarea procentului de 16 pe anul în curs, adică alte 13 locuri sunt eligibile pentru gradație de merit
anul 3 – din 100 scădem 16 (primul an) și 13 (anul 2) și baza noua de calcul pentru persoanele eligibile se restrânge la 71, pe care aplicăm iar 16% = 11 persoane
anul 4 – din 100 scădem 16 (primul an), 13 (anul 2) și 11 (anul 3) și rămân 60 noua bază pentru aplicarea a 16% = 10 persoane
anul 5 – din 100 scădem „gradații” de mai sus – 16, 13, 11, 10 și ajungem la 50, pe care aplicăm 16% = 8 persoane
anul 6 – devin eligibili pentru gradație cei 16 care au primit în anul 1, adică noua bază de calcul este 100 – 58 + 16 = 58, deci 9 locuri pentru gradație ș.a.m.d.
În total, pe o perioadă de 5 ani, din 100 de persoane 58 pot primi gradație de merit, cu condiția să depună dosar și să le fie aprobate solicitările. Asta înseamnă că 58% dintre angajați primesc, pe parcursul celor 5 ani, cu „gradații de merit”. Extrapolat la nivelul întregii populații de cadre didactice, procentul se păstrează, teoretic. Adică vorbim de peste 120.000 de cadre didactice cu gradație de merit.
Solicităm public Ministerului Educației să publice transparent datele cu numărul de angajați care primesc gradații de merit pe fiecare categorie de personal, pe județe și sumele lunare primite de acestea pentru luna noiembrie 2024.
OCDE scria în 2024 în Raportul în care analiza „reformele” din noua lege a educației că „Pe măsură ce sunt introduse noi standarde, gradația de merit ar trebui să fie revizuită. OCDE a identificat deja probleme legate de sistemul de remunerare pe bază de merit din România (Kitchen et al., 2017). În timp ce sistemele de învățământ din țările OCDE oferă uneori o componentă salarială variabilă (de exemplu, o primă de sfârșit de an sau o treaptă salarială suplimentară) pe baza performanțelor cadrelor didactice sau a altor factori, aceste recompense sunt rareori alocate ca un procent semnificativ din salariul de bază, așa cum este cazul în România. În plus, deși criteriile de alocare s-au îmbunătățit, gradația de merit se acordă în continuare pe baza rezultatelor la examene, și nu pe criterii legate de practica didactică și de rezultatele elevilor privite în context. De asemenea, implicarea Inspectoratelor Școlare Județene în acest proces îngreunează asigurarea obiectivității și coerenței acestui proces. Ar fi mai eficient ca resursele financiare considerabile destinate gradației de merit, precum și timpul alocat evaluărilor efectuate în vederea atribuirii acestora, să fie folosite pentru consolidarea structurii generale a carierei didactice”.
Semnalele asupra problemelor de integritate, coerență și obiectivitate cu gradația de merit au fost date clar, cu recomandarea de renunțare la acest sistem, încă din 2017 de către OCDE:
„În România, parcursul profesional al cadrelor didactice nu este corelat cu noi roluri și responsabilități care să reflecte competențele avansate dobândite. Această lipsă de progresie structurală limitează utilizarea strategică a parcursului profesional ca instrument de motivare pentru dezvoltarea continuă a profesorilor. Totodată, împiedică valorificarea experienței și expertizei cadrelor didactice experimentate, atât în școlile lor, cât și în alte unități de învățământ.
Gradația de merit, care oferă profesorilor o primă salarială ca recompensă, riscă să încurajeze competiția în detrimentul colaborării între cadrele didactice. De asemenea, poate dezavantaja profesorii care activează în medii școlare dificile. Deși criteriile de evaluare au fost recent îmbunătățite pentru a recunoaște implicarea în sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare, sistemul continuă să favorizeze profesorii ale căror elevi obțin rezultate ridicate la evaluări.
Această orientare poate influența practicile didactice, determinând profesorii să acorde o atenție sporită pregătirii elevilor pentru teste și competiții școlare, în loc să pună accent pe nevoile tuturor elevilor, inclusiv ale celor care întâmpină dificultăți de învățare“.
Recomandarea era: „Revizuirea și eventuala eliminare a gradației de merit, care nu evaluează activitatea didactică într-un mod imparțial și echitabil, ar trebui luată în considerare. În locul acesteia, ar fi necesar crearea unui nou parcurs profesional pentru cadrele didactice, care să recunoască și să recompenseze progresul profesional al profesorilor, pe măsură ce aceștia își asumă noi roluri și responsabilități, asigurându-le totodată o remunerație mai adecvată”.
”Schema de acordare a primei salariale aferente gradației de merit recompensează cadrele didactice, printre altele, pentru pregătirea elevilor în vederea participării la olimpiadele școlare și pentru câștigarea acestora. Un criteriu al evaluării anuale a cadrelor didactice îl constituie „promovarea imaginii școlii în comunitate prin rezultatele elevilor la concursuri și competiții”. Acest accent focalizat pe elevii fruntași face ca elevii cu performanțe mai slabe să beneficieze de mai puțină atenție”, mai nota raportul comandat de Ministerul Educației.
În 14 iulie 2021, în Raportul România Educată prezentat cu mare pompă de președintele Klaus Iohannis, raport care conținea 24 de fotografii cu președintele Iohannis și una cu Ligia Deca și grupurile de lucru, scria despre gradația de merit următoarele: „Evaluarea periodică (anuală) a competențelor profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ, cu influențe în planul salarizării (gradația de merit), care promovează cu prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând efecte formative asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică.
Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu măsoară, în mod explicit, dobândirea competențelor aferente gradelor didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe îndeplinirea unor cerințe academice (examenele de grad). În acest context, nu se încurajează suficient performanța și nu este luată în calcul adaptarea la diversitatea comunităților educaționale din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat preponderent pe criterii de senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă birocratică”.
Citește și:
Nicio gradație de merit 2024, pentru al doilea an consecutiv, pentru personalul didactic auxiliar din școlile din București, potrivit inspectoratului școlar – document
Gradația de merit 2024. Ce promiteau Klaus Iohannis și Ligia Deca în raportul România Educată și ce a pus, de fapt, în practică ministra Educației în prima „reformă” a gradației de merit, sporul de 25% pentru profesori
VIDEO Ligia Deca, despre salarizarea profesorilor pe bază de performanță: Avem discuții pe regândirea gradației de merit și a treptelor de salarizare în învățământ
Gradația de merit trebuie regândită, creșterile salariale automate ar trebui limitate, iar salariile pentru diversele grade didactice să fie revizuite – măsuri propuse de OCDE pentru corelarea salariilor cu performanța profesorilor
Ministrul Educației, despre salarizarea profesorilor pe bază de performanță: Experții OCDE ne-au spus că sistemele care salarizează diferit, de regulă, o fac cu bonusuri salariale condiționate de performanță, nu se referă la baza salarială. Noi avem un sistem pentru astfel de bonusuri, se numește gradație de merit
Foto: © Vlad Ispas | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.