Academia Română anunță că respinge categoric acuzațiile publice privind presupuse abuzuri salariale în institutele de cercetare, calificându-le drept „nefondate, nedrepte și iresponsabile”. Reprezentanții instituției atrag atenția că astfel de generalizări aduc prejudicii grave cercetării românești, aflată deja într-o situație dramatică din cauza subfinanțării cronice.
Într-un comunicat semnat de Biroul Prezidiului, Academia Română denunță „extrapolările nediferențiate” care vizează sistemul de cercetare din România în ansamblu, pornind de la cazuri izolate care, afirmă instituția, „nu aparțin nicidecum Academiei”. Conducerea subliniază că cercetarea românească este deja grav afectată de alocarea unui procent infim de doar 0,18% din PIB, iar în aceste condiții este „nedrept și dăunător” ca întreaga comunitate științifică să fie stigmatizată pe criterii salariale.
Potrivit datelor transmise de instituție, Academia Română reunește circa 2.600 de cercetători în 70 de institute, reprezentând aproximativ 8,3% din totalul național, iar aceștia activează în domenii de cercetare fundamentală care nu generează profit imediat, dar care aduc constant recunoaștere științifică la nivel internațional. În ciuda finanțării „insignifiante”, Academia susține că institutele academiei continuă să obțină rezultate performante, fiind clasate constant pe primul loc în topurile cercetării din România.
- Informații de context. Deputatul USR Claudiu Năsui a generat o adevărată dezbatere după ce a publicat lista institutelor de cercetare întrebând „Ce cercetează? Care e rezultatul?” și precizând că sunt „finanțate din banii dumneavoastră”, în contextul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor bugetare. Anterior, tot Claudiu Năsui – fost ministru al Economiei în guvernul Cîțu, în care Cercetarea era tot în portofoliul USR – propusese „tăierea granturilor și a finanțării de tip nucleau pentru INCD-uri (institutele naționale de cercerare-dezvoltare – n. red.)”.
- După ce ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că a început deja evaluarea acestor institute de cercetare, Năsui a lăsat de înțeles că evaluarea s-ar datora mesajului său. Doar că demararea evaluării a fost anunțată de vineri 30 mai, cu câteva zile înaintea postării politicianului. Iar Academia Română a demarat procesul de reorganizare a institutelor din octombrie 2024, după cum a prezentat Edupedu.ro în exclusivitate.
Redăm comunicatul integral al Academiei Române, de joi, 5 iunie:
„Cercetarea nu este o povară bugetară, ci sursă de progres și de bunăstare
Conducerea Academiei Române respinge categoric afirmațiile nefondate și insuficient documentate făcute în spațiul public la adresa institutelor sale de cercetare și a cercetării românești, în general. A ridica în mod nediferențiat problema salarizării abuzive a câtorva directori din unele institute, care nu aparțin nicidecum Academiei Române, și a extrapola apoi asupra întregului sistem de cercetare românesc probează o atitudine cel puțin nedreaptă dacă nu chiar rău-voitoare și iresponsabilă față de un domeniu esențial pentru dezvoltarea și progresul țării. Și aceasta în condițiile în care, de mulți ani în România, cercetarea este, în mod grav și periculos, subfinanțată, fiindu-i alocat, la nivel național, procentul rușinos de 0,18% din PIB.
Dincolo de orice interpretări pripite sau tendențioase, cifrele sunt o oglindă a realității dramatice în care se află România: în acest moment, cercetarea românească se realizează doar cu un număr de aproximativ 31.000 de cercetători, deci cu 24.000 mai puțin decât la sfârșitul anului 1989, când activau 55.000 de cercetători. Dintre aceștia circa 2.600 lucrează în cadrul Academiei Române, grupați în 70 de institute și centre de cercetare, ceea ce reprezintă cam 8,3% din totalul cercetătorilor la nivel național. Deci să calculăm cât din 0,18% din PIB revine celor 8,3% cercetători ai Academiei Române?! Să numărăm câte zerouri se află după zero virgulă zero?!
Și în condițiile acestea, totuși, cercetătorii din Academia Română fac performanță științifică și sunt implicați în colaborări academice la nivel internațional, publică studii și volume apreciate în țară și în străinătate și contribuie prin proiectele lor de cercetare la dezvoltarea culturii naționale. Academia Română este singura instituție din România care are institute de cercetare teoretică, fundamentală, cu proiecte care se întind pe durata a zeci de ani, cum sunt, spre exemplu, cercetările din lingvistică, din istorie, din matematică și din fizică. Aceste institute nu aduc venituri imediate, nu produc obiecte palpabile, care pot fi comercializate, ca să le poată fi măsurată eficiența periodic, la cântar. Dar aceste institute au adus Academiei Române, ani la rând, primul loc în cercetarea din România, conform clasamentului Scimago (Scientiae Imago).
Aceste rezultate nu pot fi însă atribuite insignifiantei finanțări venite din partea statului român; ele se datorează în primul rând înaltei calificări profesionale a cercetătorilor noștri, implicării lor în atragerea de fonduri, în dezvoltarea de parteneriate externe, în aderarea la rețele academice internaționale prestigioase, în relații cu mari centre și universități din lume.
Situația grea în care se află bugetul țării nu se datorează câtuși de puțin acestui 0,18% din PIB alocat cercetării, iar risipa și incompetența trebuie căutate în altă parte. Pentru a identifica soluțiile de echilibrare a deficitului bugetar este nevoie de analiză calmă și echilibrată, de discernământ și mai ales de profesioniști. Alcătuirea unor liste incriminatorii, lansarea de acuzații colective, generalizările și extrapolările nu fac decât să jignească, să pună în conflict întregi categorii profesionale și să învrăjbească și mai mult o societate și așa scindată.
Faptul că statul român are nevoie de o reformă instituțională este o evidență, iar domeniul cercetării nu face excepție. Academia Română a procedat deja la o astfel de evaluare și a propus, în 2024, un proiect de reducere a numărului de institute care îi aparțin, dar propunerea de modificare a legii își așteaptă aprobarea undeva la Parlament. De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat și el, la începutul acestui an, nevoia de evaluare și reformare a sistemului național de cercetare-inovare, văzut ca factor esențial în dezvoltare economică și culturală a țării.
Cercetarea nu poate fi privită de nimeni ca o povară bugetară, ci, dimpotrivă, ca sursă de progres și de bunăstare pentru o societate modernă și performantă. Condiția este ca ea să beneficieze de decizii inteligente, corecte, gândite de profesioniști cu viziune.
Biroul Prezidiului Academiei Române”.
Informații de background
Deputatul USR Claudiu Năsui a generat o adevărată dezbatere după ce a publicat lista institutelor de cercetare întrebând „Ce cercetează? Care e rezultatul?” și precizând că sunt „finanțate din banii dumneavoastră”, în contextul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor bugetare. Anterior, tot Claudiu Năsui – fost ministru al Economiei în guvernul Cîțu, în care Cercetarea era tot în portofoliul USR – propusese „tăierea granturilor și a finanțării de tip nucleau pentru INCD-uri (institutele naționale de cercerare-dezvoltare – n.red.)”.
După ce ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că a început deja evaluarea acestor institute de cercetare, Năsui a lăsat de înțeles că evaluarea s-ar datora mesajului său. Demararea evaluării a fost anunțată însă de vineri 30 mai, cu câteva zile înaintea postării politicianului.
Miercuri dimineață, 4 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat în prima sa conferință de la Cotroceni că „nu se pun în discuție institutele de cercetare” pentru pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare care să se aplice de la 1 iulie 2025. Întrebat cu privire la discuția lansată de fostul ministru USR al Economiei Claudiu Năsui care a identificat institutele de cercetare drept gaură pentru bugetul public, președintele a răspuns: „Preocuparea noastră este pe următoarele 30 de zile, astfel încât să venim cu un pachet care să fie votat și cu măsuri care să se aplice de la 1 iulie. Nu se pun în discuție institutele de cercetare”.
„Trebuie să facem însă o evaluare a institutelor de cercetare, cu asta sunt de acord”, a continuat președintele Nicușor Dan. Amintim că Ministerul Educației a demarat deja evaluarea tuturor institutelor de cercetare și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național al României, în urmă cu 2 zile, pe 2 iunie 2025. „Am început o evaluare, care va duce apoi la reorganizarea arhitecturii și mecanismelor fundamentale ale sistemului național de CDI”, a anunțat în urmă cu o zi ministrul Daniel David.
Un mesaj de susținere a cercetării a venit de la profesorul Vladimir Tismăneanu. „Cercetarea științifică trebuie sprijinită, nu torpilată. Orice abordare «la grămadă», orice stahanovism demolator păcătuiește prin arbitrariu și incompetență”, a avertizat profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu, care este directorul Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland din SUA.
Fostul președinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Tismăneanu a amintit că „Ceaușescu a desființat Institutul de Matematică. A prigonit institutele de cercetare în general, îndeosebi pe cele umaniste”.
- România are cea mai mică alocare guvernamentală pentru cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană – doar 0,12% din PIB, potrivit Eurostat (sursa).
- România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană și la capitolul inovare.
- Și aceasta în condițiile în care inovația reprezintă o prioritate maximă pentru economia europeană, în competiție cu cea americană sau cele asiatice, iar situația din sistem este considerată o vulnerabilitate maximă pentru România, țară unde, potrivit unui studiu, o treime dintre cetățeni cred că știința și tehnologia au influență negativă asupra societății.
- Cercetarea românească – cu toate institutele listate exhaustiv de deputatul Năsui – are parte în continuare de o finanțare strict simbolică de la statul român, de puțin peste 0,1% din PIB, deși ar fi trebuit, conform legii, să primească 2% încă din 2020
Foto: © Andreistanescu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.