Analfabetismul funcțional este problemă de securitate națională, avertizează ministrul Daniel David: Lipsa de alfabetizare științifică a peste 40% dintre români și faptul că avem 3 Românii antagonizate pun la risc statul pe care îl avem. Avem România tradițională, România antisistem și România euroatlantică

Foto: Cristian Nistor/ Agerpres Foto

Analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională, avertizează ministrul Daniel David. Ministrul Educației și Cercetării a prezentat duminică, de la tribuna Consiliului Naţional al PNL, o diagnoză a României așa cum reiese din cercetările continuate de la lansarea volumului „Psihologia poporului român”. Ministrul a declarat că la momentul publicării monografiei cu profilul psihologic al românilor, „peste 40% aveau o problemă legată de alfabetizarea științifică, educațională, zona de religiozitate era plină de superstiții. Din 2015 până azi, aproape în fiecare an am avut această situație: oameni cu acest profil au intrat în spațiul public”.

Ministrul Educației și Cercetării a atras atenția că pe fondul slăbirii la nivel global a instituțiilor moderne democratice și din cauza contextului religios și educațional „care nu a protejat oamenii, am reușit să distorsionăm întregul proces” de modernizare a României, ceea ce ne-a dus la situația de a avea, în 2025, din punct de vedere psihocultural, 3 Românii.

În analiza psihologului Daniel David, profilurile celor 3 Românii sunt următoarele:

„Problema e nu doar faptul că avem aceste 3 Românii, ci că ele sunt atât de antagonizate încât pun la risc statul pe care îl avem”, atrage atenția Daniel David. 

Declarațiile ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, la Consiliul Național al PNL:

„Când am fost invitat, am fost invitat ca psiholog și ministru, deci într-un fel extern și intern, ca să spun așa. M-am gândit ce pot spune important, în 10 minute, astfel încât cred că vreau să punctez 2 probleme pe care eu le consider de siguranță națională pentru oameni și țară și o potențială soluție.

Încep cu prima problemă: în 2015, când am scris lucrarea Psihologia românilor, am observat că un procent îngrijorător din populație, peste 40% – atenție, nu 4%, ci peste 40% – aveau o problemă legată de alfabetizarea științifică, de alfabetizarea educațională, zona de religiozitate era plină de superstiții și cu îngrijorare am ieșit în spațiul public vorbind despre aceste lucruri pe care foarte puțini au vrut să le asculte atunci. 

Din 2015 până astăzi, aproape în fiecare an am avut această situație: oameni cu acest profil au intrat în spațiul public. Atenție, când spun acest lucru, critica nu o îndrept spre acești oameni, ci o îndrept spre sistemul de educație, o îndrept spre știință, critica o îndrept spre zonele care au abandonat acești oameni care treptat au devenit prizonieri ai unor abordări de pseudo-știință, pseudo-religie și superstiții. Este responsabilitatea noastră să-i recuperăm și să-i readucem într-o zonă a educației și a științei. 

A doua problemă. Tot atunci spuneam că există 2 Românii, psihocultural vorbind: o Românie tradițională – simplu spus, ca să nu intru în discuții scolastice, o Românie organizată în logica unei familii extinse, care nu crede mult în instituții și care atunci când are o problemă nu se îndreaptă către instituții, ci întreabă așa: cunoști pe cineva care mă poate ajuta? Și o Românie modernă, care crede în instituții și care atunci când are probleme se întreabă care e procedura, pentru a găsi soluția. Spuneam atunci că treptat România tradițională se va moderniza. Din păcate, am avut o neșansă istorică extraordinară: în timp ce eram în acest proces de modernizare, instituțiile moderne democratice au început să slăbească peste tot în lume. De asemenea, în acest proces de trecere din zona mai tradițională în zona modernă, din cauza acelui context educațional, științific, religios despre care am vorbit, care nu a protejat oamenii, am reușit să distorsionăm întregul proces, astfel încât în acest moment psihocultural vorbind avem 3 Românii, cel puțin:

Problema este nu doar faptul că avem aceste 3 Românii, ci că ele sunt atât de antagonizate încât pun la risc țesutul social. Pun la risc statul modern pe care îl avem. 

Acestea sunt cele două probleme majore cu care ne confruntăm astăzi, probleme de securitate națională.

O soluție posibilă: ne trebuie un candidat la poziția de președinte care să aibă un proiect de țară pentru o Românie euroatlantică. Ce înseamnă un proiect de țară pentru o Românie euroatlantică? Păi înseamnă printre altele un proiect care readuce educația, știința și religia adevărată în discursul public și le readuce spre oameni, astfel încât să nu rămână în umbră și să nu lăsăm oamenii victime ale bizareriilor conspiraționiste.

Ar trebui să fie un președinte care unește Româniile. România euroatlantică în acest proces trebuie măcar o vreme să își închidă frustrările, orgoliile, rivalitățile, fiindcă vom avea vreme de ele mai încolo. Noi trebuie să îmbrățișăm, să recuperăm România tradițională a bunicilor și România antisistem a noilor generații, asta e miza mare. Și tot în acest proces trebuie să mobilizăm o Românie care este demobilizată: aproape jumătate din țară nu s-a mobilizat în ultimele alegeri. 

Pentru a avea acest proiect de țară, însă, este foarte important să avem oameni reali care se implică în acest proces, oameni reali care au și bune, și limite. Oameni reali care iubesc România euroatlantică, care înțeleg acest proiect, nu candidați salvatori bizari. Deci avem nevoie de un astfel de candidat real.

Iar Coaliția, în urma analizelor politice și sociologice, a considerat că acest candidat real poate să fie dl Crin Antonescu. 

Așa că, dle Crin Antonescu, România are nevoie de o nouă revoluție a bunului simț, cum ați încercat cândva, dar nu doar a bunului simț astăzi. O revoluție a bunului simț a unității, a unui patriotism luminat, a unei normalități. Știu că este ușor de spus, dar nu este imposibil de făcut, doar că este foarte foarte greu. Dar pornind cu avantajul dat de Coaliție și dacă veți ști să aveți ca parteneri principali primarii Coaliției și lăsați loc pentru orice român dispus să contribuie la această Românie euroatlantică, se poate face! Sfatul meu este să începeți din Tulcea și din Dobrogea, mergând și luând la picior țara, salutând România euroatlantică, care știe ce are de făcut, și dând timp în primul rând pentru România tradițională și antisistem astfel încât să ne recuperăm bunicii și noile generații, să trezim România neimplicată. Și în acest proces, luați la picior Moldova, Țara Românească, ne întâlnim în Ardeal, mergem în Maramureș, în Crișana, Banat, în diasporă – dar, atenție, în diasporă nu oriunde, ci în cele mai dificile zone ale diasporei, nu în zonele confortabile. Și dacă facem aceste lucruri corect și eficient, ne putem întâlni în București revendicând victoria pentru noi, cei din prezent, și pentru viitorul copiilor noștri. Succes!” 

VIDEO Discursul susținut de Daniel David, de la min 1:40:50:
Exit mobile version