Analfabetismul numeric, înțeles printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în contexte de viață, crește constant de la nivelul școlii primare la nivelul elevilor de liceu, în rândul elevilor participanți la o testare de specialitate organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio. Raportul ce prezintă rezultatele acestei testări, prezentat miercuri, 5 februarie, indică un nivel mediu de analfabetism numeric de peste o treime (36%) la nivelul elevilor participanți. Studiul are un număr substanțial de participanți, iar autorii spun că au urmărit criterii de reprezentativitate la nivel național.
Studiul a încadrat participanții în cinci categorii de funcționalitate, la nivelul fiecărei clase. Ultimele 2 dintre acestea (D – funcționalitate foarte limitată și E – risc major) reprezintă analfabetism numeric funcțional, pe când categoriile A (funcționalitate excelentă), B (bună) și C (limitată) reprezintă funcționalitate numerică.
Analiza arată că analfabetismul numeric crește constant pe parcursul școlii, în cazul elevilor participanți: de la o medie de 25% pentru clasele primare, la 36% în clasele gimnaziale, până la 46% la nivel de liceu. Evoluția, la nivel de școală primară și gimnaziu, este reflectată și în rezultatele elevilor români la cea mai recentă testare internațională TIMSS (2023).
Iar raportul notează diferențe și evoluții semnificative în funcție de sex, mediu de proveniență sau statut socio-economic.
Despre raport (accesibil integral aici):
- Realizatorii precizează că a fost folosită o bază de date normativă cu un eșantion de 9.719 participanți, selecționați astfel încât „să asigure o distribuție echilibrată și reprezentativă a populației”. Ei au dat testul în perioada octombrie-decembrie 2024, în eșantion fiind „vizate” circa 600 de școli din țară. Pe de altă parte, raportul precizează că participarea la testare este voluntară, atât pentru școli, cât și pentru elevi, iar pentru anumite categorii există un nivel de subreprezentare sau suprareprezentare. Cu toate acestea, autorii prezintă raportul ca fiind unul „național”.
- Autorii spun că au urmărit dezvoltarea unui sistem de evaluare dual – screening (folosit pentru identificarea rapidă a elevilor care pot avea nevoie de dificultăți numerice), respectiv evaluarea comprehensivă, folositoare pentru planuri de intervenție personalizate.
Ce spune Raportul despre rezultatele elevilor pe diverse categorii
La nivel general, este raportat un nivel mediu de analfabetism funcțional numeric de 35,73% la nivelul participanților. Acest procent include elevii aflați în situație de risc major (categoria E), care reprezintă 15,6% din total.
La polul opus, la categoria funcționalității „excelente” (categoria A), se încadrează 13,17% dintre elevii participanți.
După ciclu școlar, trei sferturi dintre elevii de școală primară participanți (74,96%) prezintă funcționalitate numerică, în timp ce 25% se încadrează la analfabetism funcțional (8% – situație de risc major).
Situația se schimbă în gimnaziu, unde doar 64,41% sunt funcționali numeric, iar 35,59% – analfabeți funcțional (17% – situație de risc major). Ea se agravează la liceu, unde aproape jumătate dintre elevii participanți (46,31%) se încadrează la analfabetism numeric funcțional, iar unul din cinci (21,69%) este în situație de risc.
Nivelul de analfabetism depășește jumătate dintre elevii participanți (56,56%) la nivelul clasei a X-a. În clasa a IX-a se apropie de pragul de 50% (48,51%), dar scade, în clasa a XII-a, la un nivel de sub 40%, similar celui din clasele a VII-a și a VIII-a.
După domenii de studiu al matematicii, analfabetismul numeric este cel mai pronunțat în cazul Statisticii (54,42%), urmat de Algebră (45%). Puțin peste o treime dintre participanți (35,9%) s-au încadrat în categoriile analfabetismului numeric la Geometrie, iar cel mai scăzut nivel al analfabetismului se rematcă la Proprietăți ale numerelor (20,4% dintre elevii participanți) și Măsurare (27,59%).
În funcție de sex, raportul notează un nivel mai ridicat de funcționalitate în cazul băieților, dar și diferențe semnificative în cazurile extreme – excelența, respectiv elevii de risc.
Astfel, dacă în categoriile „de mijloc” privind funcționalitatea, diferențele între fete și băieți sunt de 1-2 puncte procentuale, în cazul excelenței (Categoria A) diferența crește la aproape 5 puncte procentuale în favoarea băieților. La polul Popus, în cazul elevilor în situație de risc (Categoria E), diferența este, de asemenea, considerabilă: 17,3% în rândul fetelor, 13,9% în cazul băieților.
Iar nivelul analfabetismului funcțional numeric este cu peste cinci puncte procentuale mai mare în cazul fetelor: 38,51% în cazul acestora, comparativ cu 32,95% în cazul băieților.
În același timp, nivelul de analfabetism crește constant în funcție de mediul de proveniență, de la urbanul mare (22,23%) la metropolitan, urbanul mic și atingând nivelul maxim, de peste jumătate dintre elevi, în rural (58,16%).
Iar situația se repetă în cazul analizei după statutul socio-economic: doar 17,24% dintre elevii cu cel mai ridicat statut socio-economic (01) se încadrează la analfabetism numeric funcțional, pe când 5,9% se încadrează la nivel de excelență. În același timp, la cel mai scăzut nivel socio-economic (04), doar 3,9% se încadrează la excelență, pe când mai bine de jumătate (56,2%) se încadrează la analfabetism funcțional numeric.
Foto: © Kmitu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.