Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 2 iulie, că norma didactică pentru cadrele din gimnaziu, liceu și profesional va crește de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Este o măsură fără precedent în ultimii ani, care, deși pare o simplă ajustare tehnică, în realitate, este cea mai mare măsură de comprimare a personalului didactic din ultimii ani, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe datele Ministerului Educației. Numărul de cadre didactice a crescut constant între 2018 și 2024, de la 207.393 la 215.614. Acum, prin creșterea normei săptămânale cu două ore la gimnaziu, liceu și în școlile profesionale, estimările Edupedu.ro arată că vor fi eliminate circa 14.100 de posturi și peste 165.000 de elevi afectați indirect de asta.
Creșterea normei înseamnă automat încărcarea programului pentru mii de profesori titulari, în primul rând. Două ore pe săptămână nu înseamnă doar două ore de predare. Pentru fiecare oră de curs, profesorii alocă timp de pregătire, corectare, consiliere, comunicare cu elevii și familia, raportări, ședințe, formări. Așadar, două ore de predare în plus pot însemna, realist, 4-6 ore de muncă suplimentară pe săptămână. Într-un sistem care deja se confruntă cu suprasolicitare, mai ales la catedră, mai ales pe profesorii buni, e o măsură resimțită direct de fiecare cadru didactic.
Pentru elevi, efectul imediat este reducerea numărului de profesori. Dacă norma unui cadru didactic crește cu 11,1%, înseamnă că același număr de ore poate fi acoperit cu mai puțini profesori. Cele aproape 14.100 de norme care ar putea dispărea din sistem vor fi, în majoritate, cele ocupate de personal angajat temporar – profesori calificați suplinitori – sau pensionari. Asta arată analiza pe datele disponibile, însă evident că situația diferă de la școală la școală și de la o disciplină la alta.
Dar un lucru e sigur: mai puțini profesori înseamnă orare mai aglomerate, mai puțin sprijin individualizat pentru elevi. Aproape 80.000 de elevi de gimnaziu, peste 83.000 de liceeni și circa 2.000 de elevi din profesional ar putea simți direct lipsa unui profesor dedicat grupei lor.
O altă măsură pregătită, dar încă neanunțată oficial de Guvernul Bolojan, este creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Clasa de elevi ar putea, în curând, include mai mulți copii decât prevede actuala legislație – 26, în medie. Măsura ar duce la o scădere a numărului de formațiuni de studiu, adică de clase, și implicit la o reducere a numărului de norme didactice. Combinată cu creșterea normei la 20 de ore, această modificare ar putea multiplica efectele negative asupra profesorilor și elevilor. Adică vom vedea aglomerarea claselor, reducerea timpului acordat fiecărui copil, imposibilitatea aplicării unor metode de predare diferențiată și scăderea accesului la sprijin individualizat.
Premierul a menționat și o altă măsură de tăiere: reducerea masivă a numărului de ore la „plata cu ora”. „Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora care, calculate în norme, înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus – foarte probabil se va reduce la jumătate”, a declarat Ilie Bolojan. În ore, ceea ce spune premierul înseamn circa 540.000 de ore luate de profesori la „plata cu ora” – un sistem paralel creat cu sprijinul inspectoratelor și Ministerului Educației în ani de zile.
Tăierea la jumătate, înseamnă o diminuare cu cel puțin 15.000 de norme (270.000 de ore) din zona orelor suplimentare, ceea ce afectează direct elevii și bineînteles și veniturile suplimentare ale profesorilor, titulari sau suplinitori, care acum completează normele sau obțin venituri din plata cu ora. Nu este clar câte dintre aceste ore vor fi absorbite prin creșterea normei didactice pentru că nici de această dată, ca în cazul multor măsuri luare de Guvern și de Ministerul Educației, nu sunt prezentate cifre clare, analize de impact, date științifice și estimări. Sunt prezentate doar măsurile.
Cum am ajuns la aceste cifre? Am precat de la norma legală de 18 ore/săptămână prevăzută de articolul 207 din Legea 198/2023. Creșterea la 20 de ore înseamnă o majorare de 11,1% a volumului de muncă săptămânal, adică 80 de ore de predare pe lună. Aplicat asupra celor 223.865 norme din sistem, câte erau în 2024, potrivit Ministerului Educației, rezultă echivalentul a 24.874 norme didactice, dar dacă s-ar aplica această crestere pe întreg sistemul. Atât ar fi numărul maxim de posturi ce ar trebui să fie eliberate, adică oamenii să fie concediați sau să nu mai aibă post pentru a se angaja, în cazul suplinitorilor, dacă redistribuirea orelor s-ar face integral.
Cele mai multe norme ce vor fi eliminate prin această măsură sunt, evident, în zona neocupată de titulari: 45.216 sunt ocupate de personal calificat temporar, iar 5.115 de personal fără studii corespunzătoare. Teoretic, înlocuirea acestora prin creșterea normei la titulari este fezabilă administrativ. Doar că nici ministrul Daniel David și nici premierul Ilie Bolojan nu o prezintă în termeni clari, așa cum e, ci o coafează în termeni de economii la buget. Ar mai fi opțiunea încărcării celor care luau plata cu ora, deși aveau deja normă plină sau erau degrevați – rămâne de văzut de la caz la caz ce efecte în lanț se vor produce.
Pe cicluri de învățământ, impactul este diferit. La preșcolar și primar, norma este definită prin numărul de grupe/clase, nu prin ore de predare. Profesorii care predau și la primar (Engleză, Franceză, Sport, Religie) vor resimți efectele tăierilor. Prin urmare, măsura afectează mai ales gimnaziul, liceul și profesionalul, după cum a anunțat și premierul Bolojan. Aici lucrează peste 127.000 de cadre didactice. Estimările arată că la gimnaziu se pot pierde de către profesori aproximativ 7.990 norme, la liceu 5.965, iar la profesional 162. Totalul este de 14.117 norme „economisite”, după cum ar spune Ilie Bolojan, prin aplicarea noii norme de 20 ore/săptămână. Adică 14.117 posturi care nu mai există și de pe care oamenii vor fi dați afară sau în cazul contractelor care expiră oricum de la an la an, posturile nu vor mai fi scoase la concurs/disponibile, conmform calculelor Edupedu.ro.
Vă reamintesc că liderul sindical Simion Hăncescu spunea în urmă cu două săptămâni, că 16.000 de posturi dispar din învățământ dacă norma didactică de majorează cu 2 ore.
Pentru a evalua impactul tăierilor de norme asupra elevilor, am folosit o medie de elevi per cadru didactic, conform datelor oficiale raportate de Ministerul Educației pentru 2024: 10 elevi la gimnaziu, 14 la liceu, 12 la profesional. Am aplicat aceste medii la normele tăiate și a rezultat că din cauza celor 14.100 de norme,
- 79.899 elevi de gimnaziu
- 83.516 elevi de liceu
- 1.939 elevi din învățământ profesional,
adică un total de peste 165.000 de elevi, ar putea fi afectați indirect de măsură, prin reducerea accesului la sprijin individualizat, la ore de pregătire, la activități suplimentare, comasarea în clase mai mari. Bineînțeles, asta depinde cât de mult aveau parte de sprijin și în prezent.
Din perspectivă economică, datele cele mai recente ale Institutului Național de Statistică arată un salariu mediu brut în Învățământ de 10.058 lei în aprilie 2025. Asta înseamnă un cost bugetar anual de 120.696 lei pentru o normă didactică. Aplicat la cele 14.117 norme vizate, economia totală potențială pentru Guvern ar fi de 1,7 miliarde lei anual. Aceasta este o economie pur teoretică, care nu ține cont de faptul că unele posturi sunt greu de acoperit, mai ales în zone rurale sau la discipline deficitare, este un calcul simplist făcut doar pentru exemplificare, în lipsa unui calcul concret făcut de Ministerul Educației și Cercetării și de către Guvernul României, autorul măsurilor de criză.
Pentru plata cu ora un calcul „contabil” estimativ arată așa: la un tarif mediu de 70 de lei pe oră și presupunând o normă de 18 ore pe săptămână timp de 36 de săptămâni pe an, pierderea totală pentru cele 15.000 de norme eliminate ajunge la 9.720.000 ore anuale. Aplicat acestui volum, rezultă o pierdere totală de aproximativ 680 milioane lei anual. Dacă estimăm că un profesor realizează în medie 0,6 norme la plata cu ora, rezultă că aproximativ 25.000 de cadre didactice ar fi afectate, fiecare cu o pierdere medie de 27.216 lei pe an.
Opinia autorului: Pentru cadrele didactice, măsura se traduce prin mai mult de muncă pentru aceiași bani. Pentru elevi, mai puțini profesori și mai puțin timp dedicat. Iar pentru sistem, este o mutare contabilă cu efecte structurale profunde, care ar trebui observată și evaluată în timp și care ar fi trebuit analizată bine înainte. Pe termen scurt, Guvernul plătește mai puțini oameni pentru mai multă muncă – însă rămâne de văzut dacă în Educație această muncă va fi și una cu sens și cum vor fi aleși cei care vor rămâne. Aici și acum se va vedea măiestria ministrului.
Pentru anul viitor școlar, 2025-2026, care începe pe 1 septembrie, posturile nu mai pot fi modificate, legal și teoretic. Asta pentru că au fost deja scoase la concursul național de angajare în învățământ, cunoscut drept titularizare, iar etapele de mobilitate scurse până acum deja s-au derulat după estimările de posturi calculate pe actuala structură, nu pe tăierile de norme care încă nu au apărut sub forma unui act normativ. Orice modificare a concursului de angajare în timpul derulării acestuia, poate duce la anularea întregului demers la nivel național. Dar în România orice este posibil și mai ales probabil, iar legea pe care Guvernul urmează să-și asume răspunderea în fața Parlamentului ar putea să aibă aplicabilitate imediată și să anuleze zeci de mii de posturi pe care deja cadre didactice concurează.