Filosofia, probă opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul umanist, este o disciplină provocatoare care cere rigoare conceptuală, spirit critic și claritate în argumentare, spune profesorul Florin George Popovic, care le oferă candidaților BAC 2025 un set detaliat de recomandări. El îi încurajează să valorifice potențialul acestei materii ca exercițiu de gândire autentică. „Astfel de tineri dispun de o înzestrare minunată… oferă o importanță crescută efortului cognitiv și recuperează bucuria uitată a unei culturi generale consistente”.
Pentru Subiectul I, profesorul Popovici recomandă fixarea clară a ideilor autorilor din programă – de la Platon și Descartes până la Sartre sau Camus – și stăpânirea termenilor-cheie: „libertate”, „moralitate”, „cunoaștere”, „adevăr”, „imperativ categoric” ș.a. Acestea trebuie corelate cu concepțiile filosofice în care apar și cu numele autorilor relevanți. „Complexitatea gânditorii filosofice a unor autori consacrați poate fi condensată în noțiuni-cheie și expresii-nucleu menite să faciliteze reactivarea informațiilor relevante”, subliniază el, pledând pentru fișe de sinteză și asocieri inteligente.
- Florin George Popovici este profesor doctor și predă la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.
În ceea ce privește Subiectele II și III, elevii sunt încurajați să formuleze argumentări personale clare, coerente și încadrate în spațiul cerut, evitând divagațiile sau teoretizările banale. „Trebuie evitată reluarea unor idei menționate anterior. De exemplu, nu explicăm ce înseamnă dreptatea, ci descriem concret o situație de dreptate”, explică profesorul. La analiza textului filosofic, elevii trebuie să identifice teza autorului, să reliefeze conceptele în corelație și să propună un punct de vedere propriu, dar critic: „Este locul unde avem șansa de a ne proba creativitatea… să ne asumăm propriul punct de vedere”.
Calendar BAC 2025 pe scurt:
10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă- 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
Seria de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2025 poate fi accesată aici – edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/ și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori.
Redăm integral recomandările profesorului Florin George Popovici, parțial prezentate și în 2024:
„Situată în categoria disciplinelor pentru care pot să opteze, ca probă de bacalaureat, elevii de la profilul umanist, filosofia reprezintă o disciplină de studiu nu foarte facilă, dar interesantă și provocatoare, un domeniu ce operează cu un vast aparat conceptual abstract și complex. Filosofia oferă elevilor oportunitatea de a analiza subiecte și probleme mai mult sau mai puțin ancorate în realitatea cotidiană, teme grefate în jurul unor noțiuni-nucleu: fericire, natură umană, sensul vieții, moralitate, dreptate, libertate, adevăr, cunoaștere, eroare ș.a. Prin intermediul filosofiei, elevii sunt puși în situația de a demasca „adevăruri” consacrate, stereotipuri și prejudecăți, de a formula interogații și problematizări îndrăznețe, de a creiona ipoteze și direcții de analiză critică și argumentare. În calitate de profesor care predă discipline socio-umane la un colegiu național, constat că, deși numărul celor care optează pentru filosofie la examenul de bacalaureat nu este deloc impresionant, dimpotrivă, totuși nu-mi pot disimula bucuria de a constata că există încă temerari ce decid să-și încerce robustețea mentală cu astfel de provocări intelectuale. Pentru aceștia, formulez în rândurile următoare câteva recomandări pe care le nădăjduiesc cu folos.
Înainte de a trece le sugestiile propriu-zise, țin să remarc că filosofia beneficiază de o relativă stabilitate tematică, mai bine de un deceniu programa de bacalaureat fiind orientată către cinci teme: (i). omul (problematica naturii umane, sensul vieții); (ii). morala (teorii morale, probleme de etică aplicată); (iii). politica (libertate și responsabilitate social-politică, egalitate și dreptate, teorii politice moderne și contemporane, drepturile omului); (iv). cunoașterea (forme de cunoaștere și tipuri de adevăr, adevăr și eroare) și (v). filosofia (filosofie și viață). Competențele pe care filosofia își propune să le dezvolte la adolescenți se înscriu într-un registru care evoluează progresiv, de la precizarea semnificației unor concepte, prin analiza critică a unor texte filosofice, având ca scop identificarea temei, problemei, a soluției propuse, cât și a modului de argumentare, realizarea unei comparații între două perspective filosofice cu privire la o temă sau problemă dată și până la susținerea unui punct de vedere personal argumentat într-o manieră convingătoare.
Subiectul I
Rezolvarea corectă a itemilor-grilă presupune efortul prealabil de a stăpâni principalele repere de conținut ale gândirii autorilor canonici prezenți în programa disciplinei: Platon, Aristotel, Augustin, René Descartes, Baruch Spinoza, John Locke, Immanuel Kant, J. J. Rousseau, Friedrich Nietzsche, Emil Cioran, J. St. Mill, Henri Bergson, Lucian Blaga, Albert Camus, Jean-Paul Sartre, K. R. Popper, Isaiah Berlin, Fr. von Hayek, Ludwig Wittgenstein, John Rawls ș.a. În efortul de învățare, ideile filosofice ale fiecăruia dintre autorii menționați pot fi sistematizate prin consultarea manualelor, a dicționarelor sau enciclopediilor filosofice. Recomand rezumarea (fișarea) atentă a principalelor concepții și prespective filosofice, utilizând instrumente specifice și tehnici menite a antrena deopotrivă gândirea sintetică și analitică, asocierea și comparația, astfel încât abundența de idei să fie reduse la un set de teze și premise cu rol propulsor. Altfel spus, complexitatea gânditorii filosofice a unor autori consacrați poate fi „condensată” în noțiuni-cheie și expresii-nucleu menite să funcționeze ca „ancore mnemotehnice” menite să faciliteze reactivarea informațiilor relevante înregistrate în „depozitul mișcător” al memoriei. Astfel de idei sau repere de conținut funcționează ca repere în efortul de a formula răspunsuri corecte. Ar trebui acordată o importanță crescută semnificațiilor pe care le au termenii specifici limbajului filosofic: „natură umană”, „sociabilitate”, „bine”, „fericire”, „plăcere”, „libertate”, „responsabilitate”, „dreptate”, „echitate”, „egalitate”, „adevăr”, „corespondență”, „coerență”, „sens al vieții”, „destin creator”, „teleologie”, „etică aplicată”, „datorie”, „imperativ categoric”, „drept pozitiv și/sau negativ”, „rațiune”, „sensibilitate”, „simț intern”, „a priori”, „a posteriori”, „analitic”, „sintetic” ș.a. Corelarea fiecărui termen sus-menționat cu numele unui autor, cu opera acestuia și, eventual, cu alte concepte-cheie sunt aspecte care pot confirma calitatea limbajului filosofic utilizat. De asemenea un avantaj neprețuit îl constituie stăpânirea înțelesului pe care îl au cuvintele cu rol de „etichetă” pentru perspectivele prezente în evoluția gândirii filosofice: „idealism”, „materialism”, „pragmatism”, „monism”, „dualism”, „moralitate”, „hedonism”, „utilitarism”, „eudaimonism”, „etatism”, „deontologie” etc. și încadrarea gânditorilor în astfel de „termeni-umbrelă”.
Subiectul II
Analiza problematicii solicitată de subiectul al II-lea presupune numirea unui filosof ce face referire la respectiva problematică și, eventual, menționarea unei lucrări/scrieri în care respectivul gânditor descrie problematica în cauză. De asemenea, recomand precizarea și explicarea tezei/ideii filosofice referitoare la problematica pusă în discuție, totodată folosirea unui exemplu din societatea contemporană. În privința cerinței de la punctul B, argumentarea unei idei se situează, conform baremului, în acel spectru care are la o extremă, oricât de vag conturată, maniera convingătoare, iar la celălalt capăt, stilul superficial, neangajat cognitiv. Chiar dacă este dificil să explic acum, în doar câteva enunțuri, ce poate să însemne maniera convingătoare și cea superficială de argumentare, recomand folosirea indicatorilor logici de premisă („premisa/premisele pe care autorul X își întemeiază teza constă în…”, „dacă admitem că…”, „oferind credit unei astfel de idei/perspective…” ș.a.), respectiv de concluzie („se cuvine să susținem că…, atunci este legitimă afirmația conform căreia…”, „teza propusă de autor este aceea potrivit căreia…” ș.a.). Insist asupra importanței pe care o are încadrarea în limita de spațiu rezervată unei astfel de cerințe, baremul fiind cât se poate de clar într-o astfel de privință. Cât despre exemplul concret solicitat de cerința de la punctul C, rezolvarea acestuia nu trebuie să fie confiscată de tentația banalității sau „decupată”, fără simț critic, din experiența personală și expusă fără maturitate filosofică. Recomand, mai curând, ca exemplul să se concretizeze într-o ilustrare aleasă în mod inspirat și redată într-un limbaj îngrijit și elegant, expresie a transpunerii unui concept abstract în registru concret. Trebuie evitată în acest loc teoretizarea, reluarea unor idei sau aspecte menționate anterior, fapt care atrage pierderea punctajului acordat. De exemplu, nu explicăm ce înseamnă dreptatea/nedreptatea, ci descriem concret o situație în care am fost, cu sau fără voia noastră, protagoniștii unui scenariu de dreptate/nedreptate (o notă obținută meritat/nemeritat la o evaluare pe parcursul anilor de studiu, un beneficiu dobândit pentru un efort pe care l-am depus/nu l-am depus, pierderea unei prietenii atunci când am decis să nu sacrificăm adevărul sau idealul echității în favoarea unei minciuni sau a unui presupus avantaj pe care nu-l merităm etc.).
Subiectul III
La punctul A, este foarte importantă lectura atentă a fragmentului de text și stabilirea tezei autorului, fapt care presupune, implicit, identificarea și folosirea conceptelor din fragmentul de text într-o manieră cât mai apropiată de exigențele limbajului filosofic, totodată explicarea corelației dintre aceștia, cu ajutorul unor conectori logici specifici („în timp ce…, în schimb…”, „dacă…, atunci…”, „într-o primă instanță…, însă la o analiză mai profundă…” ș.a.), evitându-se superficialitatea sau limbajul informal/colocvial. Formularea tezei unui autor presupune efortul de sinteză a filosofiei acestuia, având ca reper fragmentul de text. Este oportună stabilirea a ceea ce putem numi ideea propulsoare a autorului, adică formularea unui enunț menit să surprindă cât mai mult din esența fragmentului de text și, eventual, a gândirii filosofului ales. În acest loc, pe ciornă, schițăm, cât mai sintetic, principalele elemente ale filosofiei autorului X. Corelația dintre cei doi termeni propuși de subiect nu trebuie să se rezume doar la explicarea sau descrierea înțelesului pe care-l are fiecare concept în parte, cât și formularea unui enunț în care se evidențiază corelația dintre termeni, aspect căruia propun să i se rezerve un paragraf distinct, astfel încât demersul să fie cât mai vizibil pentru evaluator. Formularea punctului de vedere personal trebuie să implice expresii care probează competența de a aduce în actualitate ideile unui autor din altă epocă sau spațiu cultural. Recomand chiar formulări sau expresii menite să evidențieze transpunerea în prezent a gândirii autorilor ce au scris într-o perioadă mai mult sau mai îndepărtată de prezent: dacă ar fi să admitem cele susținute de autorul X, totuși nu este lipsit de importanță să constatăm în manieră critică aspecte precum… sau chiar formulări retorice cu rol introductiv, de tipul oare își păstrează actualitatea ideea susținută de autor? Ne propunem, în cele ce urmează, să vedem în ce măsură… Este decisivă raportarea critică, distanțarea, renunțarea la stilul docil, la maniera aservită invariabil sau confiscată definitiv de gândirea autorului propus. Este locul unde avem șansa de a ne proba creativitatea, demonstrând că, pe fundația oferită de ideile unui autor sau pe „ruinele” unei concepții filosofice, suntem capabili să reconstruim, să ne asumăm critic, dar nu lipsit de reverență, propriul punct de vedere. În acest loc, începem să explorăm și să expunem cât mai atent ideile, etalându-ne astfel arhitectura propriei cunoașteri. Într-un registru mai puțin speculativ, două aspecte importante ce pot face diferența la punctajul obținut sunt: coerența răspunsului formulat și încadrarea în limita de spațiu rezervată rezolvării subiectului. În ceea ce privește cerința prezentă la punctul B, menționarea aspectelor pe care le presupune subiectul, plecând de la o expresie-suport, aceasta presupune cât mai multă claritate, eventual folosirea unui paragraf pentru fiecare aspect implicat în cerință. În menționarea unor aspecte de ordin filosofic și argumentarea unei perspective personale solicitate de punctul B, recomand să se evite teoretizarea excesivă și, totodată, să se folosească indicatori ai argumentării meniți să evidențieze statutul propozițiilor cu rol de premisă și concluzie.
Optez, oricât de nefiresc, să plasez finalul acestor considerații sub semnul unui exercițiu de admirație pe care-l dedic tuturor celor care aleg disciplina Filosofie la examenul de bacalaureat. Astfel de tineri dispun de o înzestrare minunată pe care o traduc, cu riscul asumat al subiectivității, prin cel puțin două trăsături: pe de-o parte, oferă o importanță crescută efortului cognitiv, cunoașterii, raportării critice la sine și la lumea în care trăim, pe de altă parte, recuperează bucuria uitată a unei culturi generale consistente într-o epocă în care aceasta tinde să fie înlocuită cu „dansul frivol” în rețele, cu superficialitatea și pseudo-cunoașterea pe care mediul virtual le amplifică în mod nebănuit. Tuturor acestor tineri frumoși și îndrăzneți, celor care susțin proba la disciplina Filosofie și la toate celelalte probe din domeniul științelor socio-umane, nu pot decât să le doresc să aibă succes și inspirație la examenul de bacalaureat!”
Modele de subiecte BAC 2025 Filosofie.
Foto: © Edhardream | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.