Consiliul Național al Elevilor (CNE) solicită păstrarea actualului sistem de burse școlare, în forma reglementată prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, și „respinge ferm” orice propunere de diminuare a fondurilor alocate. Reprezentanții elevilor avertizează că măsura ar afecta atât elevii din medii defavorizate, cât și pe cei cu rezultate academice ridicate, și atrag atenția că bursele nu sunt un privilegiu, ci un drept fundamental, cu impact direct asupra echității în educație și prevenirii abandonului școlar.
Poziția elevilor vine după ce ministrul Educației, Daniel David, a anunțat marți, 24 iunie, că începând cu anul școlar 2025-2026, sistemul de burse va fi modificat, urmând să rămână doar bursele sociale și cele de merit.
Din această categorie din urmă, vor beneficia doar primii 15% dintre elevii din fiecare clasă, cu medii peste 9. Măsura face parte din planul de reducere a cheltuielilor publice asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, conform noului program de guvernare. Detalii aici
- Modificări semnificative vor apărea și în învățământul superior, unde fondul de burse destinat universităților va fi raportat la salariul minim net, și nu brut, ceea ce, potrivit calculelor, ar însemna o scădere de aproximativ 40% a sumei alocate per student. În reacție, organizațiile studențești ANOSR și USR au anunțat proteste în București și în mai multe orașe din țară, joi, 26 iunie.
Critici față de revenirea la bugetul din 2023 și schimbarea formulei de calcul
CNE critică dur ideea revenirii la nivelul bugetar din 2023, an în care fondurile erau insuficiente și aplicarea burselor era inechitabilă între județe. De asemenea, Consiliul consideră că raportarea burselor la salariul minim net și nu brut ar însemna, în realitate, o reducere mascată a valorii acestora, în ciuda oricărei majorări nominale a salariului minim.
În plus, elevii susțin că această abordare ignoră progresele din ultimii ani, când bugetul burselor a crescut de la 540 de milioane lei în 2021 la 4,9 miliarde lei în 2024, cu o proiecție de 6,4 miliarde lei pentru 2025. CNE consideră că această evoluție demonstrează eficiența burselor în reducerea abandonului școlar și în susținerea performanței.
Consiliul atrage atenția că fiecare categorie de bursă – de merit, de reziliență, socială, tehnologică, olimpică – are o funcție bine definită și nu poate fi eliminată fără consecințe directe asupra elevilor. De exemplu, bursele de reziliență vizează echilibrarea șanselor pentru elevii din licee cu condiții dificile, cele sociale sunt esențiale pentru incluziune, iar cele tehnologice susțin învățământul profesional.
Solicitări: menținerea actualei legislații și consultarea reală a elevilor
CNE cere Guvernului să mențină prevederile actuale din lege și să respecte consultarea elevilor înainte de implementarea oricărei reforme care le afectează drepturile. Organizația reclamă că o consultare ulterioară sau formală nu are impact real asupra politicilor publice și avertizează că lipsa unui dialog autentic cu elevii riscă să genereze reforme deconectate de realitatea din școli.
„Educația nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție esențială în viitorul României. Orice încercare de diminuare a burselor este ferm respinsă”, concluzionează CNE în poziția oficială.
FOTO DOCUMENT Comunicatul „Reducerea burselor – decizii de moment ce ne amenință viitorul”:
