Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că angajarea profesorilor direct de către școli „pe hârtie, da, arată bine, dar tot noi știm cum funcționează lucrurile în anumite zone.” „Sună bine, da, să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele ș.a.m.d.”, a precizat acesta.
Mihai Peticilă, Edupedu.ro: E vorba de autonomia școlilor în angajare, așa cum există autonomie a universității, așa cum orice primărie din România poate angaja resursa umană, orice spital, orice entitate. Chiar și o școală privată își poate angaja pe oricine, în orice moment, mai puțin școala de stat, care e cumva bănuită că ori acolo e un grup infracțional, ori incompetență, și nu e lăsată să-și angajeze resursa umană de care are nevoie, școala fiind mai puțin predispusă să se saboteze decât este un sistem centralizat. Cum vedeți chestiunea asta și ce rezolvare îi găsiți?
Daniel David: Primul meu reflex este să merg pe ideea de descentralizare, dar, în același timp vreau să fiu cinstit, eu cunosc multe informații ca voi din societate și să ne amintim câte școli avem în zone defavorizate în urbanul mic, să ne amintim de structura noastră colectivistă și de concentrare a puterii. N-am niciun semn de întrebare că marilor școli pe care le știm din marile orașe ar trebui să le dăm această putere. Tot noi o să ne plângem, după aceea, despre corupția care poate să apară în anumite zone în care putem să ne trezim că autoritățile locale, ca să nu spun doar primarul, și-au adus acolo fiica, nevasta, rudele și am transformat școala într-o familie extinsă.
Tendința mea este spre descentralizare, dar în anumite zone pe care le cunosc bine – și cred că și voi le cunoașteți bine – este un semn de întrebare, în care probabil trebuie să inventăm și un mecanism prin care să controlăm sau măcar să reducem semnificativ aceste posibilități. Altfel, sună bine, da, să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele ș.a.m.d. Și ce o să facem când acest lucru devine destul de generalizat, fiindcă avem multe zone de acest tip?
Mihai Peticilă, Edupedu.ro: Dar există mecanisme de control pentru așa ceva.
Daniel David: În teorie, da, hai să vedem dacă le putem și implementa. Tot noi ne plângem și de inspecțiile care se fac.
Mihai Peticilă, Edupedu.ro: Ați cerut încredere în sistemul educației.
Daniel David: Da, dar, încă o dată vă spun, cer și realism, adică pe hârtie, da, arată bine, dar tot noi știm cum funcționează lucrurile în anumite zone. Deci, repet, răspunsul pe care vi-l pot da acum este că reflexul meu este să caut acest mecanism de descentralizare, dar trebuie să caut un mecanism în paralel de a mă asigura că astfel de situații le ținem sub control. Care e mecanism în momentul ăsta? Nu știu.
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Când veți veni cu el?
Daniel David: Eu văd o schimbare de arhitectură, eu nu vreau să amân totul pe mai, dar în același timp vreau să fiu realist. (…) Hai să vedem cum au făcut alții care au trecut, poate, prin acel mecanism, poate fostele țări din zona estică, că cam toți am avut aceleași probleme imediat după căderea comunismului. Și, în funcție de lucrul ăsta, o să vin cu o soluție, dar, dacă mă întrebați care este tendința, soluția va trebui să vină pe această idee de descentralizare.
Despre Titularizare
Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea.
Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România. În 2024, statul român, prin inspectoratele școlare județene, a scos la concursul de angajare destinat profesorilor și intitulat „titularizare” aproape 75.000 de posturi. Dintre ele, 8.900 de posturi sunt titularizabile (sunt libere cel puțin 4 ani), adică pe acest număr de posturi profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată, restul fiind libere doar pentru o perioadă de la 1 la 3 ani. La concursul de angajare pe aceste 75.000 de posturi, dintre care 8.900 libere pe perioadă nedeterminată, s-au prezentat 31.237 de profesori.
Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare). 41,9% dintre candidații care s-au prezentat și nu s-au retras din examenul de titularizare au obținut note peste 7 (sursa și detalii).
Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.
În luna septembrie, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:
„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).
Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.