Scopul noilor planuri-cadru pentru liceu, intens dezbătute în această perioadă, este reducerea analfabetismului funcțional în rândul elevilor, în contextul unde aproape jumătate dintre ei au dificultăți de înțelegere și aplicare a cunoștințelor, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
La întrebarea „Scopul schimbării care este, ce vom obține la finalul procesului?”, ministrul Daniel David a explicat că viziunea sa este una axată pe rezultate concrete: reducerea semnificativă a analfabetismului funcțional.
„Scopul schimbării este să nu mai vedem la nivelul liceului… De exemplu, tocmai vin de la o prezentare legată de abilitățile de matematică, care ne spune că la nivelul liceului avem o problemă de analfabetism funcțional cam de 47 – 48%. Aș vrea să văd o reducere drastică în timp a acestui procent”, a declarat ministrul Educației.
În cadrul aceluiași dialog, ministrul a explicat și ce înseamnă analfabetism funcțional: „Înseamnă că ești alfabetizat, în ghilimele, nu mă refer doar la faptul că știi să scrii și să citești, ai și elemente de bază de matematică, de aritmetică, poate și de geometrie, dar utilizarea lor, fie în domeniul respectiv, adică să rezolvi probleme de matematică, fie în viața de zi cu zi, această funcționare este afectată. Și atunci, dacă suntem în situația că un procent foarte mare dintre noi știe lucruri, dar nu știe cum să le folosească, să le aplice în viață sau în domeniile de specialitate, în lumea competitivă în care trăim devine o problemă de securitate națională. Și atunci unele măsuri pe care le luăm în educație trebuie să vină să corecteze”, a afirmat Daniel David.
Informații de context
De la începutul anului, Daniel David a menționat în repetate rânduri că că „analfabetismul funcțional devine o problemă de securitate națională“. Ministrul a prezentat o diagnoză a României așa cum reiese din cercetările continuate de la lansarea volumului „Psihologia poporului român” și a declarat că la momentul publicării monografiei cu profilul psihologic al românilor, „peste 40% aveau o problemă legată de alfabetizarea științifică, educațională, zona de religiozitate era plină de superstiții. Din 2015 până azi, aproape în fiecare an am avut această situație: oameni cu acest profil au intrat în spațiul public”, a afirmat el.
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică pe 31 ianuarie. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025).
Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.