Daniel David: Din păcate, înțeleg prea bine preuniversitarul, asta e problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistemul

Foto: Gov.ro

Ministrul Educației și Cercetării a trecut în ultimele luni de la recunoașterea publică a faptului că nu știe prea bine sistemul de învățământ preuniversitar la anunțul că acum îl știe foarte bine – „din păcate înțeleg prea bine, asta e problema”. Cea mai recentă declarație a fost făcută la Antena 1, joi seara, pe 10 iulie 2025, fiind reluată apoi într-un comunicat cu explicații suplimentare la măsurile de criză, publicat pe edu.ro. 

Moderatorul emisiunii: Întrebarea pe care totuși vreau să ne-o punem împreună, dumneavoastră sunteți profesor universitar, sunt persoane care spun da, dar nu înțelegeți foarte bine preuniversitarul, nu înțelegeți protestele…

Daniel David: Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”

În comunicatul dat ca primă explicație după adoptarea în Parlament a Legii Bolojan prin asumarea răspunderii de către Guvern, ministrul Daniel David scria: „Eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez”.

În prima sa conferință de presă ministrul Daniel David spunea „Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.”

Au urmat și alte câteva mesaje publice în primul său mandat, în care ministrul Daniel David a recunoscut că nu se pricepe așa de bine la școli, licee și grădinițe ca la cercetare sau învățământ universitar.

Toate mesajele sale din primul mandat au fost pentru păstrarea profesorilor în sistem și pentru plata unor venituri suplimentare pe baza unor indicatori de performanță.

În prima sa conferință de presă, din ianuarie 2025, spunea clar: „Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung”. Raportul QX lansat la termenul promis nu conține nicio măsură din cele luate de Legea Bolojan, iar Legea Bolojan nu cuprinde nimic din Raportul QX, deși mesajele publice date atât de președintele Nicușor Dan cât și de premierul Ilie Bolojan, în perioada alcătuirii guvernului, au fost de apreciere pentru planul de reformă al ministrului David și de dorința continuității mandatului ca ministru tocmai pentru a putea aplica planul propus.

Despre criza de profesori, în prima conferință de presă, ministrul David spunea: „Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru”.

În Raportul QX era reluată ideea nedreptăților la adresa profesorilor suplinitori calificați, care nu au posibilitatea să se angajeze pe perioadă nedeterminată în școli și cunt nevoiți să susțină an de an concursul de Titularizare. Ministrul venit chiar cu o soluție pentru a avea profesori buni și tineri în sistem – a militat pentru salarii mai mari la debutanți și pentru un nou sistem de titularizare. Măsurile luate acum sunt contrare celor două direcții: majorarea normelor didactice favorizează titularii deja existenți, la fel ca și majorarea numărului de elevi în clasă.

Redăm declarația lui Daniel David din 19 mai 2025, pe tema statututlui profesorului și a sistemului de angajare în preuniversitar: „Dacă nu schimbăm statutul profesorului în societate, nu vom putea face nimic. Să-i aducem în sistem pe cei mai buni din universități. E nevoie de salariu adecvat, mai ales pentru profesorii tineri care intră în sistem.

Când spun că trebuie să mărim salariul, spun că trebuie să vină cu responsabilitate – standarde minimale de performanță, evaluări periodice. Potențialul de a câștiga venituri mai mari în funcție de performanță/progres. Altfel orice reformă se va implementa foarte greu.

Problema titularizării: avem tot mai puțini profesori în anumite domenii. Uneori chiar profesorii buni, care nu reușesc să obțină o poziție, trebuie să dea examenul de mai multe ori. Sistemul pe care îl avem are unele avantaje, dar în același timp are și foarte multe dezavantaje.

Propunerea pe care am să o fac – nu am venit aici cu ordinul de ministru. Principiile pentru regândirea titularizării: să avem un examen național care să permită licențierea didactică. Dacă ai luat peste 7 ai devenit licențiat în sistem. Asta te ajută pentru că așa poți să participi la concursuri pe poziții pe perioadă determinată/nedeterminată. Dacă ai ocupat o poziție pe nedeterminat, ești titular și licențiat în sistem. Pentru totdeauna? În principiu da, dacă îți faci treaba. La 5 ani – evaluări la standarde minime, dacă nu le ai urmează o perioadă de 1-2 ani de remedială.

Perioadă determinată – poziții de tip tenure track sau cele când ești numit pe anumite poziții (de ex. ministru). Un traseu de tip tenure track – omul continuă pe o poziție pe baza evaluării făcute de unitatea școlară. Apoi se transformă în poziție pe perioadă nedeterminată, în baza evaluării de calitate. Cred că este o soluție elegantă. Vom spune clar școlilor că vor scoate toate posturile disponibile, nu le mai țin la plata cu ora.”

Exit mobile version