Educația are „o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”, spune ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Din „regândirea normelor didactice”, care sunt mărite cu două ore peste norma standard de 18 ore de predare prevăzută de lege și cu până la 8 ore pentru directori, economia la buget ar fi de 2-3 miliarde de lei, estimează ministrul.
Oficialul a declarat sâmbătă, 5 iulie, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că „banii economisiți sunt banii pe care noi i-am primit, ca să spun așa, și am accentuat deficitul”. El a fost întrebat dacă banii rezultați din economii vor fi folosiți la investiții sau rămân la bugetul de stat.
El a subliniat ulterior că „economisești pentru a reduce deficitul și, reducând deficitul, poți să lași țara să funcționeze” și că „mergi cu curaj să ceri aceste lucruri” [N. Red. 15% din BGC pentru Educație și 1% din PIB pentru Cercetare] „când ai ordine în casă și nu ai găuri negre care fragmentează sistemul”.
Din aceeași emisiune (articolul continuă după recomandări):
Redăm dialogul integral pe acest subiect:
„Daniel David: (…) În același timp, tot raportându-ne la practici europene, încercăm să creștem numărul minim și numărul maxim de copii într-o clasă, neieșind din niște zone psihopedagogice. Fiindcă noi am făcut în 2023 niște modificări prin care am țintit niște lucruri, cum să spun, foarte aproape de ideal, în condițiile în care țara nu-și permitea și nu-și permite aceste lucruri.
(…) Acum, sigur, probabil că toate economiile în această zonă de regândire a normelor didactice o să ne ducă la câteva 2 sau 2,5 miliarde – 3.
Moderator: De fapt, orele în plus pe care le veți adăuga în normă vor fi mai ieftine decât orele suplimentare.
Daniel David: Ca un mecanism. Vei avea mai puțin cu 900 de directori… se adună, puse cap la cap se adună.
Moderator: Banii economisiți rămân la buget sau rămân la Ministerul Educației ca să faceți, nu știu, investiții din ei?
Daniel David: Banii economisiți sunt banii pe care noi i-am primit, ca să spun așa, și am accentuat deficitul. Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem.
Moderator: Deci îi lăsați domnului Bolojan.
Daniel David: Nu, nu, îi lăsăm țării.
Moderator: Realitatea e că banii pe care îi economisiți nu există, domnule ministru. Ei ar trebui împrumutați.
Daniel David: Așa este. Absolut. Economisești pentru a reduce deficitul și, reducând deficitul, poți să lași țara să funcționeze. Iar după ce face aceste modificări sănătoase, ca să ne înțelegem, după aceea misiunea oricărui ministru va fi să ceară bani de la buget pentru a atinge și ați văzut și programul de guvernare. Este prins acest lucru: promisiunile pe care le facem de ani de zile și educației și cercetării, de 15% din bugetul general consolidat (BGC) pe cheltuieli de educație, 1% PIB pe cercetare. Dar asta poți să o faci, să mergi cu curaj să ceri aceste lucruri, să te cerți dacă trebuie cu cine trebuie să te cerți, când ai ordine în casă și nu ai găuri negre care fragmentează sistemul și nu duc la o cheltuire ineficientă a banilor”.
Miniștrii Educației, în ultimii ani: Educația este o prioritate, investiție, nu o cheltuială
În ultimii ani, miniștrii Educației au subliniat constant ideea că banii investiți în educație sunt sau ar trebui să fie o prioritate, nu priviți ca deficit bugetar.
În comunicatul de presă de la aprobarea bugetului pentru Învățământ pe anul 2025, de 3,04% din PIB, Daniel David declara: „Acum, când paradigmele lumii se schimbă, țesutul social se redefinește, iar instituțiile se transformă, diferența între cine va pierde, cine va supraviețui și cine va fi câștigător va fi făcută de «cunoaștere». (…) Mă bucur că educația este considerată prioritate națională în coaliție, așa cum s-a promis la începutul mandatului”.
- Jumătate de an mai târziu, la finalul lunii iunie 2025, David a recunoscut că ministerul pe care îl conduce nu are destui bani: „Dacă peste câteva săptămâni nu facem nimic și nu înțelegem prin ce trecem, mă tem că nu mai putem da nicio bursă” – detalii aici
Și fosta ministră a Educației, Ligia Deca, declara în decembrie 2022, că a „subliniat nevoia ca alocările financiare publice în educație să nu mai fie cuantificate ca deficit bugetar, ci ca investiții”, la un forum organizat atunci la Paris de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ministra nu făcea nicio referire la bugetul alocat Educației din România pentru 2023, de 2,1% din PIB, cel mai mic din istoria recentă – despre acesta, ea spusese cu câteva zile înainte că este „acoperitor, pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege”.
- Aproape jumătate de an mai târziu, spre finalul lunii mai 2023, sute de mii de profesori au organizat cea mai amplă grevă din Educație din ultimele două decenii, pentru salarii și condiții de muncă.