Daniel David, înainte să fie ministru: Politicul cere prea mult, nu lasă suficientă autonomie și libertate universitară. Și cum controlează aceste lucruri? Prin bani

Daniel David

Foto: Ciprian Hord / Dilema

Daniel David a criticat faptul că mediul universitar din România este controlat de cel politic într-un interviu acordat pentru Dilema.ro, cu doar câteva zile înainte să fie numit în funcția de ministru al Educației și Cercetării în Guvernul Ciolacu 2. Acesta, la acea vreme rector al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, a explicat că instituțiile de învățământ superior trebuie să susțină și interesele statului, însă cu limite.

Daniel David a pornit, în explicațiile sale, de la ideea libertății universitare, care a apărut odată cu înființarea primelor instituții academice, care aveau un grad ridicat de autonomie, chiar dacă erau finanțate de instituțiile de conducere ale statului.

„Hai să ne amintim cum au părut universitățile și instituțiile academice. Cândva, prin secolul al XI-lea, în Evul Mediu, oamenii au creat niște instituții ca să se protejeze ei de ei înșiși, adică să protejeze cunoașterea și adevărul. Și au început să fondeze universități. Cum au fost fondate aceste universități? De obicei, un împărat, un rege, o autoritate, Papa, le dădeau o mică avere, iar din averea respectivă acea universitate trebuia să se descurce și să trăiască!”.

„Având propria avere, acea universitate avea o autonomie foarte puternică față de diverse autorități, inclusiv față de cei care i-au dat averea respectivă. Și de aici a apărut ideea de autonomie universitară și de libertate academică, în a studia diverse teme, a spune ceea ce trebuie spus, fiindcă, repet, au fost construite pentru a-i ajuta pe oameni să se protejeze ei de ei înșiși, adică să protejeze adevărul”, a detaliat actualul ministru. 

În ziua de astăzi, însă, lucrurile stau diferit, resursele financiare pentru universități provenind din bugetul de stat, deci pe cale politică, a precizat acesta.

„Astăzi lucrurile sunt mai complicate, pentru că instituțiile astea sunt finanțate cele mai multe de la buget. Bugetul vine pe linie politică vrând-nevrând. Adică ai un Guvern, ai niște miniștri, banii pe cercetare se dau iarăși pe diverse teme în care factorul politic vrea să spună ceva.”

Daniel David a vorbit pentru sursa citată și despre necesitatea ca statul să ceară universităților să urmeze anumite direcții, însă doar într-o anumită măsură.

„Acum, sigur că cei care dau banii, statul, de exemplu, poate să spună «dau bani, dar aș vrea să investiți în următorii ani mai mult în științe administrative sau în fizică», să zicem. Statul poate să ceară aceste lucruri, dar trebuie să lase și libertate. Adică să lase și universitățile să facă lucrurile care pur și simplu le trec lor prin cap”. 

„Sigur că cineva care e de la Finanțe sau un birocrat spune: «Cum adică, pe bani publici, să facă profesorul ce cercetări dorește el? Nu se poate așa ceva, trebuie să facă cercetările de care are nevoie țara». Sună pompos și patriotard […], totul trebuie să fie legat de practică, dezvoltare economică și industrială. Sigur că trebuie să fie și această conexiune, că nici nu poți să iei bani și să faci ce vrei tu, fără legătură și cu interesele țării care îți susține programul”, a mai adăugat el.

La momentul acordării interviului rector al UBB Cluj-Napoca, David a susținut găsirea unui echilibru între influența statului în domeniul universitar și libertatea instituțiilor de a acționa după planuri proprii în contextul în care instituțiile politice din România intervin mai mult decât ar trebui.

„Ar trebui găsit un echilibru între cele două. Or, noi am trecut în cealaltă variantă, în care politicul cere prea mult, nu lasă suficientă autonomie și libertate universitară. Și cum controlează aceste lucruri? Prin bani. Prin banii pe care îi dă acestor instituții pentru a funcționa”, a mai spus el în interviul pentru Dilema.ro.

Potrivit raportului întocmit de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), nivelul politizării percepute la nivelul conducerii instituțiilor de învățământ superior este o problemă majoră pe care România o înfruntă, chiar dacă anul trecut a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii ani.

Citește și:
Universitățile care au atras cei mai mulți bani din Fondul pentru Situații Speciale – FSS, la dispoziția ministrului, în primul an de mandat Ligia Deca, 2023 – raport oficial / În top urcă și SNSPA, universitatea unde ea este acum prorector, cu sume în creștere față de 2021-2022
Ministerul Educației și Cercetării ignoră propriile reguli de transparență: întârziere de peste un an pentru un raport care ar trebui să detalieze cum au fost cheltuite fondurile speciale aflate la dispoziția ministrei Ligia Deca
Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate
Banii dați fiecărei universități de stat pentru verificarea doctoratelor scrise între 1990-2016: jumătate nu au cheltuit, în 2021, nimic, deși unele au primit milioane de lei / În doi ani niciuna nu a găsit niciun plagiat
Exit mobile version