Ministrul Educației și Cercetării, întrebat ce se poate face în școli pentru ca elevii să nu mai ducă zilnic, în ghiozdane, atât de multe manuale și caiete și manuale, care sunt grele pentru vârsta lor, a răspuns că ministerul trebuie să lucreze la încărcătura prin curriculum, dar că de cele mai multe ori greutatea ghiozdanelor s-ar putea rezolva prin dulapuri la școală în care elevii să-și lase o parte din rechizite și cărți. „Hai să ne și gândim dacă nu ne putem organiza un pic mai bine (…) Trebuie să fim și creativi, să vedem ce trebuie dus acasă și ce poate să rămână la școală”, a spus Daniel David invitat la București FM.
Ministerul Educației Daniel David a spus că își dorește ca școlile să aibă o comunitate educațională, să găsească soluții în privința greutății ghiozdanelor elevilor. „Oare copilul trebuie să care de la școală, acasă, în fiecare zi, toate acele lucruri? Nu pot rămâne unele la școală? Nu știu, într-un dulap, dacă nu există un dulap pentru fiecare copil, într-un dulap comun, într-un loc comun, o etichetă. Trebuie să fim și creativi, să vedem ce trebuie dus acasă și ce poate să rămână la școală”.
Ministrul Educației a spus că înțelege foarte bine problema legată de greutatea ghiozdanelor elevilor, fiindcă și fiica sa este în clasa a III-a: „Știu foarte bine ce greu este un ghiozdan. Uneori când sunt la Cluj o mai duc și eu la școală”.
Redăm răspunsul integral al ministrului Educației
Daniel David: „Având în minte această idee că trebuie să predăm mai puțin, dar mai relevant și mai bine, inclusiv să reducem, dacă vreți, încărcătura, acelui ghiozdan, hai să ne și gândim dacă nu ne putem organiza un pic mai bine. Oare copilul trebuie să care de la școală, acasă, în fiecare zi, toate acele lucruri? Nu pot rămâne unele la școală? Nu știu, într-un dulap, dacă nu există un dulap pentru fiecare copil, într-un dulap comun, într-un loc comun, o etichetă. Trebuie să fim și creativi, să vedem ce trebuie dus acasă și ce poate să rămână la școală.
Sigur că avem de implementat ambele strategii și să lucrăm la încărcătura mai degrabă legată de curriculum, dar și să ne organizăm un pic mai bine, dacă se poate.
Asta înseamnă cât se poate de clar că unul dintre aspecte ține de minister, celălalt însă ține de propria organizare și de fiecare instituție de învățământ. O bună comunitate educatională în scoală.
(…) Mie nu trebuie să-mi spuneți, fetița mea e clasa a III-a. Eu știu foarte bine ce greu este un ghiozdan. Uneori când sunt la Cluj o mai duc și eu la școală. Aș vrea ca unitățile școlare, și asta a fost viziunea mea, să devină mai autonome, să se nască comunități educaționale acolo între profesori, părinți, elevi, să nu se lupte unii cu alții, să lucreze împreună, să pună resurse împreună, nu spun de bani, de timp, de interes”.
Informații de context
Problema legată de greutate ghiozdanelor elevilor este una care este în atenția publică de mulți ani. Fostul ministru al educației, Ligia Deca le sugera școlilor să cumpere dulapuri prin apelul din PNRR de dotare cu mobilier pentru a rezolva problema ghiozdanului încărcat al elevilor, în special la clasele primare.
Întrebat dacă ia în considerare trecerea la manualele digitale, pe care elevii să le folosească cu ajutorul tabletelor, actualul ministrul Educației a afirmat, într-un interviu la RFI România, că „o mare componentă trebuie să fie electronică”. Una dintre soluțiile sale este folosirea tehnologiei în unele situații.
Potrivit Ordinului de ministru al sănătății 1.456/2020, publicat în Monitorul Oficial în 38 august 2020, se menționează că “elevii din ciclul primar si gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu fața posterioară întărită”, iar “greutatea conținutului ghiozdanului la toate ciclurile de învățământ nu trebuie să depășească 10% din greutatea copilului”.
Totuși, fizioterapeutul Bogdan Goga atrăgea atenția că nu greutatea ghiozdanului este răspunzătoare de durerile de spate ale copiilor care merg la școală, ci „postura prelungită pe care o avem.”
El a explicat că problematic este faptul că elevii își petrec majoritatea timpului într-o poziție statică, în comparație cu elevii de acum 20-30 de ani: „Gândiți-vă, acum 20 de ani sau acum 30 de ani, ca să nu mai vorbim, de acum 100 de ani, copiii se mișcau mult mai mult în orice zi, în orice moment”.
Bogdan Goga a mai spus că: „Ar trebui poate să nu de gândim că e ghiozdanul prea greu, ci să ne gândim dacă mușchii copiilor noștri sunt la fel de dezvoltați și de antrenați”.
Rutina unui elev din zilele noastre a fost sintetizată de către fizioterapeut: „5-6 ore în bancă la școală, după aceea la birou facem temele, după aceea ne jucăm pe laptop, pe calculator, pe tabletă, lucruri statice, atunci vedem că lucrurile astea impactează dezvoltarea coloanei vertebrale și nu numai, sistemului musculoscheletal, în general.”
Acesta a precizat că pauza între activități este necesară la 40-45 de minute: „Cred că este foarte importantă pauza. La 40-45 de minute este importantă o pauză de 5 minute în care copiii să se miște, să se deplaseze, să-și schimbe locul în care se află, să iasă din clasă dacă sunt în mediul școlar, sau să iasă din camera în care se află, să o aerisească, să iasă un pic la aer. Și aceste lucruri să se repete. Nu să sărim, de exemplu, dintr-o materie într-alta fără nicio pauză, sau de la birou, copilul să se mute în fața televizorului sau în fața calculatorului”, spunea fizioterapeutul Bogdan Goga.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com /
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.