Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți, se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a explicat, în cadrul unei conferințe de presă, de ce ar trebui să rămână inspectorii școlari generali numiți politic: „Dacă inspectoratul reprezintă ministerul în județ, când vine un nou ministru, ministrul vine cu un program de guvernare și acel program de guvernare trebuie implementat în județe. Acolo ai nevoie de cineva care să-și asume acel program de guvernare, împreună cu tine.”
Daniel David a precizat că organizarea inspectoratelor din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a complicat mai mult:
„Organizarea inspectoratelor școlare – eu vă spun foarte sincer, din nou, cum văd lucrurile. Modelul pe care l-am avut înainte de legea care a apărut în 2023 era un model prost, pentru că noi aveam sistemul de educație fragmentat și, la nivel de județ, aveai inspectoratele, Casa Corpului Didactic, CJRAE, da, și ministerul, practic, discuta într-un fel cu trei actori și era implicat în organizarea de concurs sau numirea în mai multe instituții. Ai așteptat ca Legea din 2023 să facă ceva sub acest aspect. După mine, a complicat mai mult situația, că a mai introdus un actor, acele birouri care erau în legătură cu ARACIiP. Deci, pe lângă că ai avut trei, ai mai introdus încă un actor, știind că nu cooperează bine, nu se coordonează unii cu alții, știind că bătăliile de influență în diverse zone sunt foarte mari, cred că este o greșeală.”
Acesta a explicat că într-un județ ar trebui să fie o singură structură care se ocupă de educație, nu mai multe:
„Eu vă spun în ce model aș crede și s-ar putea să fiți surprinși unii, dar cred că este un model funcțional. Cred că într-un județ ar trebui să avem o singură structură care se ocupă de educație, nu două, nu trei, nu patru. De aceea, ceea ce se cheamă acum inspectorat școlar general, sigur că n-ar fi o problemă să-i păstrez numele, dar numele ăsta are o conotație atât de negativă, încât cred că trebuie să-i schimbăm și numele. Dar, repet, nu înseamnă că n-ar fi putut să fie, doar că conotația e foarte negativă în diverse segmente, de aceea se poate chema, fără nicio problemă, „direcție”, dacă vreți, sau un alt nume pe care o să-l găsim, dar trebuie să includă toți actorii pe care îi avem acum într-un județ, ca unități autonome care fac parte din aceeași structură, pe baza unor reguli, proceduri foarte clare, ce roluri ai, ce conflict de interes, unde, cum cooperezi cu celălalt.”
Propunerea ministrului este să scadă numărul inspectorilor adjuncți, adică să fie câte unul în fiecare județ:
„Cred, în primul rând, că numărul de inspectori adjuncți ar trebui scăzut: 1, poate 2 în Municipiul București, dar în privința celor două poziții, inspector școlar general și inspector școlar adjunct, după mine, ar trebui să ieșim din ipocrizia numită politică. Și vă spun de ce: dacă inspectoratul reprezintă ministerul în județ, când vine un nou ministru, ministrul vine cu un program de guvernare și acel program de guvernare trebuie implementat în județe. Acolo ai nevoie de cineva care să-și asume acel program de guvernare, împreună cu tine, să implementeze acele lucruri.”
În privința celorlalți inspectori, Daniel David a spus că trebuie să fie organizat un concurs, dar a vorbit și despre training de leadership, training pentru management. El a afirmat că „vedem uneori pe diverse poziții oameni de bună credință, dar care n-au abilități de management, n-au abilități de leadership. Deci, trebuie profesionalizate toate celelalte poziții”:
„Dincolo de cele două poziții (inspector școlar general și inspector adjunct – n. red), în privința celorlalți inspectori trebuie făcut concurs, dar, atenție, trebuie făcut în același timp training de leadership, trebuie să fie făcut training pentru management. Noi și acum avem concurs, dar știm că foarte mulți sunt numiți, de fapt, temporar. Vedem uneori pe diverse poziții oameni de bună credință, dar care n-au abilități de management, n-au abilități de leadership. Deci, trebuie profesionalizate toate celelalte poziții. În momentul acesta, lucrurile sunt confuze în zona inspectoratului. Eu aș fi cinstit și aș spune: primul – asumat politic, celelalte – profesionalizate prin concurs.”
Potrivit raportului ministrului Educației, în privința inspectoratelor școlare, modelul actual și cel propus în legea 198/2023 sunt ineficiente:
„Cred că atât modelul actual, cât și modelul de organizare a inspectoratelor școlare propus în legea 198/2023 sunt ineficiente, deoarece complică și birocratizează sistemul prin prea multe instituții distincte, greu de coordonat și cu potențiale suprapuneri, mascând influența politică multiplă în fiecare dintre acestea. Considerând condițiile psihoculturale și socioeconomice, cred că arhitectura organizării școlare în județe/municipiul București trebuie să presupună o singură structură în relația directă cu ministerul (acum sunt cel puțin 3), cu unitățile actuale – casa corpului didactic și centrele de resurse și asistență educațională – incluse ca subunități în structura inspectoratului (redenumit și „Direcție”). Redenumirea „Inspectoratului” în „Direcție” este justificată prin noua structură, dar și prin mesajul că este nevoie de o schimbare paradigmatică și de mentalitate în funcționarea acesteia. ARACIP ar trebui să funcționeze în logica ARACIS, fără birourile județene ARACIP preconizate. Sigur, în această structură trebuie îmbunătățite mecanismele interne și de funcționare pentru a controla influența politică și a asigura autonomia și eficiența subunităților (acolo unde este necesară), cu scopul general al creșterii calității educației. Acest demers va fi operaționalizat prin norme adecvate, unde lucrurile se mai pot nuanța/adapta.”
În raport se arată că trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor/directorilor generali (1) și adjuncți (cu număr redus la 1-2). Conform sursei citate, funcțiile de inspectori de specialitate trebuie ocupate prin concurs:
„Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor/directorilor generali (1) și adjuncți (cu număr redus la 1-2), pentru a fi actorii locali/regionali de implementare a programului de guvernare. Dar acestea trebuie să implice o analiză a competenței și un program de management care să fie congruent cu programul de guvernare (am introdus pentru prima dată acest sistem în numirea inspectorilor în 2025).
Toate celelalte poziții de management (inspectori de specialitate, director de unități școlare/extrașcolare) trebuie ocupate prin concurs, ca etapă de evoluție în cariera didactică, iar câștigătorii trebuie să urmeze traininguri în management și leadership (vezi și UNESCO, 2024)”, potrivit raportului.
Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România poate fi consultat mai jos:
Informații de context
Desființarea inspectoratelor școlare este amânată până la începutul anului școlar 2026-2027, potrivit ordonanței de urgență nr. 156 din 30 decembrie 2024. În 2023, Edupedu.ro a scris că Ligia Deca, ministru al Educației la acea vreme, a recunoscut că a oprit reforma instituțiilor din Învățământ – inspectoratele școlare, ARACIP, casele corpului didactic. Întrebată de Edupedu.ro cum poate face reformă cu instituții nereformate, Deca a spus că „se pot face foarte multe lucruri cu profesioniștii care sunt deja în sistem“.
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar
Prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial, inspectoratele școlare sunt înlocuite cu direcții județene aflate în subordinea Ministerului Educației. Articolul 116 prevede:
(1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației.
În ceea ce privește noile inspectorate școlare, adică viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar, aceste instituții rămân fără inspecții școlare în atribuții, potrivit Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţiei Municipiului Bucureşti.
Cu alte cuvinte, inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red), nu mai rămân la inspectoratele școlare. În acest caz, nu este clar cine va plăti aceste inspecții, în condițiile în care ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii, conform legii – detalii aici.