DESCARCĂ Harta pentru profesorii diriginți – instrumentul gratuit construit de psihoterapeut Diana Stănculeanu care poate fi aplicat la clasă, cu un instructaj ușor / „Avem extrem de multă literatură de specialitate care ne arată că rezultatele școlare de tip note/medii nu reprezintă nici pe departe un predictor corect al succesului în viață”

Profesorii diriginți au foarte puține instrumente pentru orientarea în carieră a tinerilor, spune psihoterapeut Diana Stănculeanu, care a creat pentru programul Școala de Bani al BCR, Harta Inteligenței Financiare. Instrumentul este destinat elevilor, dar poate fi aplicat de către diriginții lor, la clasă, în timpul orelor de dirigenție.

„Este foarte important să ducem către profesorii diriginți instrumente facile precum acesta, într-o oră de dirigenție, cu un mini-instructaj și cu mini-atenție pentru autoevaluare, la elevii de clasa a X-a, a XI-a, a XII-a, cu ușurință îi putem ajuta ca prin completarea acestui instrument să aibă un prim set de informații despre sine, care să îi orienteze către realizarea unor decizii conștiente de educație și de carieră”, spune psihoterapeuta într-un scurt interviu acordat pe 11 aprilie, de Ziua Educației Financiare, la EduFinFest 2023, în momentul lansării proiectului.

• Cei care descarcă harta până pe 24 aprilie și au între 16 și 24 de ani, intră într-o tombolă cu premii, în urma căreia pot câștiga: un telefon mobil Apple iPhone 14 Plus, trei perechi de căști Apple AirPods 3 (2022), două trotinete electrice Xiaomi Mi Electric Scooter Pro 2.

Diana Stănculeanu este psihoterapeut cu expertiză în sănătate mintală și a fost coordonator de programe la Organizația „Salvați Copiii“. Aceasta subliniază nevoia de informații clare și utile pentru copii, nevoia de a le fi dezvoltate abilitățile în școală și a li se spune clar ce pot face cu acestea odată ce le dobândesc.

„Este foarte important să ducem către generația actuală de adolescenți, fie că vorbim de liceeni, fie că vorbim de studenți, instrumente care să îi ajute pe ei să își cunoască foarte bine resursele personale care i-ar putea recomanda pentru un drum educațional, sau de carieră, sau altul, pentru că asistăm la statistici care vin și ne îngrijorează. Avem un număr tot mai mare al tinerilor NEET, not in education, employment or training. Deci din ce în ce mai mulți tineri cu vârstele între 16-28 de ani, care nu-și găsesc locul nici pe piața de educație, nici pe piața de muncă. Iar acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toți. 

Și din nefericire, avem și un sistem educațional extrem de orientat către evaluare, de rezultat școlar academic de tip notă, care eșuează în a dezvolta copiilor abilitățile pentru viață independentă, care eșuează în a le dezvolta niște abilități de reglare emoțională, cum ar fi toleranța la frustrare, cum ar fi capacitatea de efort, cum ar fi îndepărtarea de acest instant gratification, această recompensă imediată la care adolescenții noștri, doar la asta par să mai reacționeze. Și cumva e un sistem școlar care îi demotivează, care eșuează în a-i cunoaște și a le dezvolta aspecte de identitate, astfel încât avem la final de liceu sau la mijloc de facultate un număr în creștere de adolescenți care nu știu încotro vor să apuce, care își aleg traseele de educație pentru că acolo sunt trimiși de părinți, sau acolo se duc cei mai buni prieteni, sau acolo se duce iubitul sau iubita, sau acolo se intră cel mai ușor și nu iau aceste decizii în acord cu propriile interese, cu propriile valori, cu propriile plăceri și cu propriile competențe, pentru că nu îi ghidează nimeni în a și le cunoaște. Școala nu face o treabă grozavă din acest punct de vedere și, din păcate, uneori, nici familia nu face o treabă foarte bună, pentru că vorbim de părinți care la rândul lor, nu au beneficiat de acest ghidaj. Și din seria „nu pot da ce n-am primit”, asistăm la această generație care pe alocuri pare să fie în derivă, în condițiile în care avem și niște piețe ale muncii în continuă schimbare, modificare, flexibilitate cu apariție de noi meserii pe care uneori nici nu știm să le conceptualizăm, cu dispariție de meserii clasice pe care nu le mai caută nimeni. Și, din păcate, asta este o marcă a societății noastre și cu o stigmatizare a meseriilor concrete, pragmatice. Da, avem adolescenții de la care toată lumea așteaptă o diplomă universitară și trăim într-o țară în care mai bine cumpărăm decât să reparăm, pentru că nu mai are cine să repare”.

Harta Inteligenței Financiare

Harta Inteligenței Financiare este foarte ușor de folosit. Descărcarea ei de pe site-ul scoaladebani.ro este floare la ureche, iar pe telefon sau pe foi, cu ajutorul unui pix sau creion, tinerii își pot alege opțiunile. Fiind vorba despre liceeni, astfel de activități au și o componentă distractivă și care poate închega o echipă, mai ales că presupune descoperirea unor tipuri de comportamente. 

„Este un instrument de autoevaluare simplu, destul de intuitiv, în care noi nu avem răspunsuri greșite sau corecte, nu avem răspunsuri dezirabile sau indezirabile. Fiecare răspuns este cel potrivit, în măsura în care mi se potrivește mie. Din acest punct de vedere, tinerii sunt eliberați de tot ceea ce înseamnă fricile noastre legate de teste, chestionare și întrebări c-am putea greși. Nu există răspuns greșit, orice aleg. Probabil că este ceva ce spune ceva despre mine, iar în momentul în care descopăr, îmi descopăr interesele, îmi descopăr activitățile preferate, îmi descopăr trăsăturile de personalitate în care mă regăsesc, descopăr valorile care mă ghidează. Toate acestea cumulate, îmi dau acest profil de personalitate ocupațională, care mă ajută să identific câteva trăsături dominante la nivelul fiecărei personalități. Modelul Holland spune că trei dintre ele sunt extrem de importante. Primele trei din cele șase, cele trei care capătă cel mai mare punctaj și de care ar fi bine să țin cont în momentul în care îmi aleg o specialitate la liceu, un traseu la facultate, o meserie, apropo de ucenicie, de învățământ dual sau în domeniu profesional în care vreau să activez. Modelul este hexagonal, ne ajută să identificăm șase trăsături mari și late de personalitate ocupațională. Ele sunt într-o coerență, în dezvoltare, astfel încât eu pot să am în ecuația propriei mele personalități, tendințe complementare sau pot să am tendințe opuse, lucru care o să aducă un pic de conflict interior și o să invite la un val nou de analiză personală pentru a vedea ce duc oficial către traseul de educație sau de studiu și ce o să-mi rămână de cultivat la nivel de hobby sau de viață personală, astfel încât toate nevoile mele să fim împlinite”, spune Diana Stănculeanu despre rezultatele aplicării Hărții de Inteligență Financiară.

Modelul ocupațional Holland – unul dintre cele mai folosite teste de orientare în carieră

Harta are la bază unul dintre cele mai folosite teste de orientare în carieră – modelul ocupațional Holland. 

„Modelul ocupațional Holland este unul dintre modelele clasice, care ne-a ajutat să evaluăm acele trăsături de personalitate care ne recomandă pentru un traseu de carieră sau altul, pentru că reunește laolaltă trei variabile care ar trebui să fie extrem de importante atunci când ne alegem un drum lung în viață, cum este meseria, respectiv aspectele legate de plăcere, cele legate de competențe și cele legate de stabilitate. Pe scurt, care este acea zonă educațională și profesională în care eu îmi găsesc și satisfacție personală, descopăr despre mine și că sunt bun și mă descurc și aș și face chestia asta măcar 10 ani de aici înainte.

Deci cele trei aspecte cheie ale modelului – ne conectează cu aspectul de plăcere, de competență și de stabilitate în alegere, pentru că alegerea de carieră nu este una pe care o s-o schimbăm la fiecare 2 zile. Este un model testat de zeci de ani în practica de specialitate. Este un model care, ca aproape toate modelele de evaluare a carierei, începe să aibă niște limite pentru că avem nevoie să învățăm să conectăm aceste modele de evaluare cu o piață a muncii ale cărei direcții încă nu le cunoaștem, în totalitate. Se spune că ai noștri copiii vor practica meserii pe care noi nu le putem conceptualiza încă și aceasta este o limitare a modelului, dar este un model care îi ajută pe adolescenți să se orienteze către sine, să fie ghidați să-și descopere valorile de viață, să-și descopere interesele, să descopere acele activități pe care, făcându-le, au și plăcere, dar descoperă și competență, să se regăsească în câțiva descriptori de personalitate, într-o perioadă de vârstă în care ei sunt foarte interesați de felul lor de a fi. Adolescența este această etapă de vârstă în care personalitatea noastră capătă un avânt major în dezvoltare și tinerii devin foarte atenți la propria persoană, la nevoile lor, la intereselor lor. Deci iată că, dacă ducem acest instrument către ei, într-o perioadă de vârstă în care ei oricum sunt avizi de autocunoaștere și sunt atât de interesați de acest lucru, reușim să le ghidăm niște alegeri un pic mai conștiente care să aibă legătură cu ei, nu cu unde se duce gașca sau care sunt recomandările familiei care să-i reprezinte, astfel încât să diminuăm și rata de abandon la jumătatea facultății. Este un alt număr în creștere. Studenți care în anul doi se trezesc că nu au nicio legătură cu ceea ce studiază și nici nu știu neapărat ce altceva și-ar dori să studieze”, mai spune Diana Stănculeanu.

Instrumentul de comportament financiar

Pe lângă instrumentul de carieră, Harta Inteligenței Financiare conține și un instrument de comportament financiar. Acesta îi ajută să afle ce tip de personalitate financiară au – econom, cheltuitor sau generos. Fiecare dintre noi are o relație personală cu banii și ceea ce reprezintă ei pentru noi, iar atitudinea noastră față de bani și comportamentele noastre financiare sunt puternic influențate de personalitatea noastră financiară, spune specialiștii. A-ți cunoaște personalitatea financiară este important pentru a-ți îmbunătăți comportamentele legate de bani și a-ți crește nivelul de educație financiară.

„Când vine vorba despre gestionarea banilor, aici trebuie să avem în vedere două aspecte: unul este moștenirea mediului de familie, pentru că într-un fel va dezvolta relația cu banii un adolescent care vine dintr-o familie cu privilegiu socio-economic și într-un altfel va dezvolta relația cu banii un adolescent care vine dintr-o familie vulnerabilă economic. Acest aspect trebuie avut în vedere, pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie să ne uităm la caracteristicile etapei de vârstă, pentru că atunci când spunem adolescență spunem impuls, spunem nevoie de recompensă imediată, spunem nevoi mari, cu efort mic. E important să destigmatizăm aceste aspecte de funcționare al ale adolescenței. Ele sunt aspecte care-și au rolul lor în ecuația mare a vârstei. Dar să învăț să fiu responsabil și autonom financiar este un task de dezvoltare alături de multe altele ale adolescenței.

Și în momentul în care eu descopăr despre mine că pentru mine banii înseamnă siguranță sau pentru mine banii înseamnă putere sau pentru mine banii înseamnă plăcere imediată, eu o să pot descoperi în aceasta și niște resurse. O persoană care se va regăsi în tipologia economului, de exemplu, acolo nu va fi o grijă pentru risipă sau pentru a rămâne de pe-o zi pe alta fără bani, dar s-ar putea să fie un risc de a rata plăceri în viață și acolo marele obiectiv de învățare va fi cel al echilibrului. Dacă mă voi descoperi, cum ne așteptăm să descoperim în adolescenți, mare cheltuitor, acolo marea provocare va fi să învăț să amân recompensa din veniturile pe care le am, să pun deoparte cumva, să cheltui responsabil. Iar dacă mă voi descoperi în tipologia generosului, acolo trebuie să învăț despre mine că sunt și alte modalități de a consolida relații interpersonale, decât cele care țin de a oferi bani, a oferi cadouri, a oferi servicii celorlalți”, explică Diana Stănculeanu. 

Top trei greșeli pe care le fac tineri în alegerea carierei

„Dacă ar fi să spunem un top trei greșeli pe care le fac tineri în alegerea carierei, prima greșeală este că nu sunt atenți la propriile tipare de personalitate. Nu fac întâi un demers de autocunoaștere, înainte de a face o astfel de alegere. Doi: aderă cu foarte multă ușurință la criterii externe care țin de influența familiei, de influența grupului de prieteni sau de criteriile facile de admitere la facultatea respectivă. Și a treia ar fi că nu au nevoie să consolideze cu perseverență. Se descurajează destul de repede. Ce ne spun angajatorii care au angajați foarte tineri este că după două-trei luni toată lumea pleacă. Există această instabilitate”, punctează autoarea hărții.

Aceasta spune că, din păcate, foarte mulți profesori nu au pregătire de consiliere pentru orientare în carieră, dar din fericire cadrele didactice sunt dispuse să învețe cum pot să ajute un tânăr elev să-și descopere pasiunile și să le transforme într-o carieră. 

Diana Stănculeanu arată că „primul pas este să fim atenți la elevii noștri. Dincolo de rolul de elevi, înainte de a fi elevi, avem în clasă copii adolescenți în creștere, care au și alte interese, au și alte nevoi, pot avea și alte hobby-uri în afara rolului lor școlar, în legătură cu care în mică măsură acordăm curiozitate, explorare. Acesta ar fi un prim pas, să fim atenți și curioși în legătură cu ei. Realmente să-i întrebăm despre acest lucru, pentru că e adevărat că adolescenții, pe măsură ce cresc, se îndepărtează destul de mult de familie și de adulții de la catedră și sunt foarte atenți ei între ei, în gașcă. Realitatea este că și noi ducem către ei foarte multe întrebări corecte legate de sarcini școlare, note, teme, cât au învățat, cât n-au învățat și rămânem prea puțin curioși în legătură cu alte aspecte ale lor de funcționare.

Deci, un prim pas ar fi să manifestăm această curiozitate autentică față de ce este și cum este copilul, dincolo de rolul său de elev și de prestanța lui în clasă.

Al doilea pas: să ne uităm un pic la procesele de învățare, de cunoaștere și de dezvoltare ale copiilor, dincolo de notele școlare. Avem extrem de multă literatură de specialitate care ne arată că rezultatele școlare de tip note/medii nu reprezintă nici pe departe un predictor corect al succesului în viață, ceea ce înseamnă că altele sunt abilitățile la care este important să ne uităm.

Și tot literatura de specialitate ne arată că abilitățile de reglare emoțională și de interacțiune cu cei din jur, capacitatea noastră de a ne gestiona emoțiile grele în situații dificile și de a avea relații cu oamenii din jurul nostru ar fi acești doi predictori foarte buni pentru succesul în viață în general și pentru succesul în orice tip de carieră în plan secund. Noi acordăm în mică măsură, în școală, atenție relațiilor și managementului emoțional al copiilor și de multe ori ne uităm în catalog. Și ne așteptăm că de acolo va răsări soarele. Da, de acolo va veni succesul sau, dimpotrivă, va veni eșecul. Și deși uneori un abandon școlar pentru copiii care trec prin asta reprezintă o experiență extraordinar de dificilă și de multe ori o limită majoră în evoluția lor, dacă facem un arc în timp și invităm absolvenții noștri de școli 20 de ani mai târziu în povești de carieră de succes, nu vom găsi în primul rând doar premianții clasei. Și s-ar putea să găsim copiii de nota șapte, acei copii pe care-i etichetam ca fiind „mediocri”, dar care, datorită unei inteligențe socio-emoționale bine exersate, reușesc să-și dezvolte drumuri de carieră foarte bine puse la punct”, spune psiholoaga.

Dezvoltarea domeniului de orientare în carieră

Din păcate sistemul de învățământ face prea puțin pentru dezvoltarea domeniului de orientare în carieră, subliniază Stănculeanu.

„Universitățile mai fac câte ceva, pentru că aproape în fiecare universitate există acel departament de consiliere și orientare a studenților. Iată un demers formal oficial, în care un serviciu, dacă va fi popularizat corect și va fi folosit, ar putea să vină în întâmpinarea studenților care s-ar putea găsi într-un moment de răscruce educațională sau ar putea să fie afectați, așa cum a fost generația actuală de studenți, de tot ce a însemnat pandemia și această fluctuație de învățământ online și învățământ față în față care a dus la descurajarea și demotivarea multora dintre studenții care, în plină pandemie, au dat nas în nas cu viața universitară și practic, n-au apucat să trăiască, să aibă experiențe directe și depline legate de viața de student. În ceea ce îi privește pe liceeni, acest lucru ar intra în responsabilitatea consilierului școlar care să poată să facă această orientare în carieră. Câtă vreme însă ne încăpățânăm să avem un consilier la peste 1.000 de elevi, devine o misiune imposibilă. Iată că am avea nevoie de resursă umană bine pregătită și din acest punct de vedere. Sau putem să ducem către profesorii diriginți instrumente facile precum acesta. Într-o oră de dirigenție, cu un un mini-instructaj și cu mini-atenție pentru autoevaluare dusă către elevii de clasa a X-a, a XI-a, a XII-a, cu ușurință îi putem ajuta ca prin completarea acestui instrument, ei să aibă un prim set de informații despre sine care să îi orienteze către realizarea unor decizii conștiente de educație și de carieră”, încheie Diana Stănculeanu. 

În concluzie, Harta Independenței Financiare este o resursă valoroasă pentru tinerii care doresc să-și dezvolte inteligența financiară și să fie pregătiți pentru orice provocare financiară. Cu ajutorul instrumentului de carieră și al instrumentului financiar, tinerii pot descoperi ce profesie li se potrivește cel mai bine și pot începe să-și îmbunătățească comportamentele legate de bani, astfel încât să aibă o calitate mai bună a vieții de adult și să fie independenți financiar încă din tinerețe.

Curs special de educație financiară pentru cadrele didactice, dezvoltat alături de Casa Corpului Didactic Prahova

Important pentru profesorii interesați de educația financiară personală și a elevilor lor, începând din primăvara acestui an, Școala de Bani va lansa și un curs special pentru cadrele didactice dezvoltat alături de Casa Corpului Didactic Prahova. Cursul „Școala de bani: Educație interdisciplinară pentru inteligența financiară” este un program de formare continuă pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, în curs de acreditare, prin care profesorii vor dobândi cunoștințe de educație financiară și informații despre cum pot integra noțiunile de educație financiară la clasă, indiferent de materia predată, luând în calcul nevoile de învățare ale elevilor.

Programul va fi deschis profesorilor din toată țara și va cuprinde 4 sesiuni a câte 5 ore de curs, desfășurate online. Vor fi organizate 4 module pe parcursul anului 2023, primele fiind planificate pentru luna mai, urmând ca la fiecare modul să poată participa până la 25 de profesori.

Citește și: Elevii de liceu și tinerii își pot completa Harta Independenței Financiare până pe 24 aprilie și pot afla ce carieră li se potrivește sau ce fel de profil financiar au, în plus participă la o tombolă cu premii

Peste 66.000 de români au participat în ultimul an la programe prin care să învețe cum să-și administreze mai bine banii, prin Școala de Bani