Margareta Peneoașu, directoarea Liceului Tehnologic Economic „Elina Matei Basarab” din Râmnicu Sărat, a vorbit despre faptul că elevii intră la liceu și cu nota 2 la matematică. „Noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Eu mă refer strict la liceul meu, nu vreau să jignesc pe nimeni”, a spus profesoara. Declarațiile au fost făcute la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ la Colegiul Național „Sf. Sava“.
Referitor la proiectele cu planurile-cadru 2025, directoarea pune problema numărului de ore la matematică: „Cum facem cu 2 ore de matematică în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a? Care nu se numește matematică, se numește matematică aplicată? Cum va fi configurat bacul acestor absolvenți?”
„În ce se transformă un liceu tehnologic de provincie? Eu nu reprezint un colegiu național economic. În ce se transformă? Operatorii noștri economici deja nu ne mai primesc cu toate efectivele de elevi. De ce nu dăm șansă elevilor noștri de la Liceul Tehnologic Economic să meargă către învățământul superior, la Politehnică? De ce nu dăm șansă să meargă, eu știu, la disciplinele economice? Noi avem absolvenți care sunt și medici. Poate nu vă vine să credeți. Cum facem cu 2 ore de matematică în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a? Care nu se numește matematică, se numește matematică aplicată. Cum va fi configurat bacul acestor absolvenți?”, a menționat Margareta Peneoașu.
Directoarea a făcut un calcul din care rezultă că ora la liceul tehnologic este subunitară. Potrivit profesoarei, „se câștigă 390 de ore de stagii de pregătire practică, dar se pierd 45 de ore la celelalte discipline”.
„Și poate ar trebui să vorbim un pic și despre ora care nu este unitară. Ora, în cadrul liceului tehnologic, în general, este subunitară. Se ajunge, practic, la 9 săptămâni de stagii de practică. Da, se ajunge ca ora aia să fie 0.75. 36 – 9 = 27. 27 : 36 = 0.75. Este o oră subunitară, dar profesorul de matematică sau profesorul economist face aceeași oră. Se câștigă 390 de ore de stagii de pregătire practică, dar se pierd 45 de ore la celelalte discipline. (…)”, a declarat aceasta.
Cadrul didactic a spus că 85% din elevii liceului său vin din mediul rural și intră cu nota 2 la matematică:
„Eu vin din industrie. Înainte de a intra în învățământ prin concurs, am lucrat în industrie și știu că industria are nevoie nu numai de funcții operative: ospătar, casieri, nu știu, barmani. Credeți-ne că suntem într-un mare impas cu învățământul economic care, repet, poate produce, ajutat fiind de proiecte remediale. Dacă nu era ROSE ce făceam? Că nu aveam nici procent la bacalaureat care să depășească 50%. Copiii noștri intră cu 2 la obiectul matematică și noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Eu mă refer strict la liceul meu, nu vreau să jignesc pe nimeni. Eu doar îmi spun opinia. (…) Când am intrat în învățământ, toți copiii luau la facultăți economice. Acum nu se mai duc la ASE, pentru că le e frică de matematică. La Politehnică și mai mult le e teamă de disciplina matematică. (…)”
Gândiți-vă că toți profesorii economiști au ore, slavă Domnului, am apreciat că practic numărul de ore nouă ne iese. Nu asta e problema. (…) Gândiți-vă că elevii noștri provin 85% din mediul rural și – repet, nu vreau să deranjez pe nimeni – la matematică iau nota 2. Sunt foarte puțini elevi care au peste 5 la matematică. Noi nu numai pe aceia îi aducem la 6 să promoveze bacalaureatul. (…)”, a punctat Margareta Peneoașu.
- Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
- Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse.
Despre Matematică
Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.
Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.
„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.
Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”
Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.
„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.
Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.
Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.