Întrebată dacă la liceul pe care îl conduce sunt și elevi analfabeți funcțional, directoarea Colegiului Național I.L Caragiale, Andreia Bodea, a răspuns: „Da, avem”. În cadrul emisiunii Info Edu de la TVR Info, din 16 noiembrie, directoarea Andreia Bodea a spus cum arată un astfel de elev: „Este un elev plictisit, cu zero curiozitate, care înghite orice afirmație fără să o digere, fără să pună o întrebare”, a spus Bodea.
- În emisiune au răspuns la aceeași întrebare și alți doi directori de liceu: Directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga”, Violeta Estrella Bontilă și Marian Anghel, director la Liceul teoretic Petre Pandrea din Balș
Directoarea Colegiului Național I.L Caragiale, Andreia Bodea, a spus că „avem și analfabeți funcțional” în liceul pe care îl conduce.
Întrebată cum arată un astfel de elev, directoarea a spus că „este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare”.
Răspunsul directoarei a venit în contextul în care recent ministrul Educației a spus că „ n-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice„, făcând referire la „principala cauză a analfabetismului funcțional”.
Redăm răspunsul integral al directoarei Andreia Bodea:
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Vreau să vă întreb și sper să nu vă deranjeze întrebarea mea: aveți și dumneavoastră în școlile pe care le conduceți, elevi analfabeți funcționali?
Director I. L Caragiale, Andreia Bodea: Da.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Cum arată acest elev?
Director I. L Caragiale, Andreia Bodea: Nu am pe unul anume în minte…
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Din școala dumneavoastră.
Director I. L Caragiale, Andreia Bodea: Este un elev plictisit, care citește și nu înțelege, care rezolvă o cerință și se vede că nu este o plăcere a cunoașterii acolo și că nu este un interes. Este un elev care are un bagaj, un vocabular extrem de redus de cunoștințe. Este un elev care nu este curios, este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare. Este un elev care are zero curiozitate, altfel un elev cuminte și este un elev care se pierde și care ar putea să nu fie așa. Așa arată un alfabet funcțional.
Cauzele anafabetismului funcțional identificate de Comisia Europeană și OCDE
Calitatea programelor de formare inițială a profesorilor, dar și a celor de dezvoltare profesională continuă este indicată, într-un nou raport al Comisiei Europene, drept una dintre cauze pentru rata ridicată a analfabetismului funcțional în rândul copiilor din România, pe care ministrul Educației, Daniel David, o pune direct și generic pe seama lipsei de pregătire a profesorilor.
Pe lângă această problemă, raportul anual al CE privind educația – Monitorul Educației și Formării 2025 – semnalează cauze precum lipsa unui sprijin suficient pentru ca profesorii să predea pe bază de competențe, decalajele dintre Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și programa școlară, problemele legate de programa școlară în general.
Alte cauze semnalate în raportul citat, publicat de Comisie joi, 13 noiembrie, țin de chestiuni precum mediul socio-economic al elevilor și lipsa unor progrese reale, până acum, în combaterea abandonului școlar. Astfel de probleme au fost admise și de ministrul Daniel David, însă acesta a menționat, în declarațiile sale, că responsabilitatea revine în principal profesorilor în cazul elevilor care frecventează școala.
Analiza anuală a Comisiei Europene pe teme legate de educație, Monitorul Educației și Formării – 2025, dată publicității săptămâna aceasta, este cel mai recent document ce abordează problema cauzelor pentru competențele de bază reduse ale elevilor români. Ea vine însă în continuarea multor documente, analize și seturi de recomandări realizate la nivel internațional, de foruri precum Comisia Europeană sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce discută subiectul și încearcă susținut să sprijine România în eforturile de a ameliora situația. Citește aici cauzele din raportul CE
Informații de context
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.