Dan Ion Ionici, directorul Liceului Teoretic „Jean Luis Calderon” din Timișoara, și Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, cer Ministerului Educației clarificări asupra reformei curriculare propuse pentru 2026, subliniind nevoia unei comunicări eficiente și despre impactul asupra normelor didactice.
„Lumea are nevoie de încredere în ministerul Educației”, afirmă Ionici, atrăgând atenția că dezbaterile trebuie să fie „realiste și deschise”. La rândul său, Orășanu consideră că „dacă profesorului i s-ar explica clar, frumos, exact care sunt etapele”, cadrele didactice ar fi mai pregătite pentru schimbări, dar în prezent „nu e foarte clar” pentru profesori ce se va întâmpla cu propriile discipline.
Directorul Liceului Teoretic „Jean Luis Calderon” din Timișoara a atras atenția duminică într-o intervenție în emisiunea InfoEdu moderată de jurnalista TVR Diana Coadă Dumitrașcu asupra necesității unor schimbări esențiale în noile planuri-cadru. El a subliniat că „Istoria României și Geografia României ar trebui studiate până în clasa a XII-a”, iar educația artistică să fie păstrată și în ultimii ani de liceu.
Totodată, el insistă ca Ministerul Educației să se implice activ în dezbateri și să le abordeze cu „foarte multă deschidere”, pentru a nu genera un climat de neîncredere în rândul cadrelor didactice. La rândul său, în aceeași emisiune, Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, subliniază că, deși reforma aduce redistribuiri ale normelor didactice, profesorii resimt nesiguranță din cauza unei „comunicări deficitare”. Ea a punctat că, în prezent, cadrele didactice nu înțeleg pe deplin ce se va întâmpla cu disciplinele lor și au nevoie de formare adecvată.
Ion Ionici, directorul Liceului Teoretic „Jean Luis Calderon” din Timișoara:
- (…) Munca de director este oricum grea și mă gândesc la zona aceasta de ușurare. Au fost realizate aceste planuri-cadru pornind de la profilul de formare pe partea de bac și identitatea noastră națională. Ce aș vrea să se schimbe la ele este ca Istoria României și de Geografie a României să se studieze până în clasa a XII-a și aș vrea să schimbe partea de Arte, la fel – să se studieze în clasele XI-XII. Cât despre orele de sport, discutăm despre educație, sănătate, de sănătate deficitară și copiii au probleme pe zona aceasta.
- Deci aici aș vrea să fie schimbate planurile-cadru propuse. Dezbaterile să fie realiste și ministerul să participe la aceste dezbateri foarte deschis, să nu pună din nou un anumit ritm, un anumit număr de oameni care se participe la dezbateri. Lumea are nevoie de încredere în ministerul Educației. Aici apar foarte multe discuții între colegi. Vom avea încredere în minister în momentul în care ne va fi clar și explicat.
Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, directoarea anului 2024 (premiul AVE):
- „Pe actuala arhitectură am calculat că se pierd la nivelul școlii noastre două norme de la Matematică, dar nu se pierd, de fapt se redistribuie. Avem acel CDEOȘ. Sunt o parte din ore în trunchiul comun, o parte în curriculum de specialitate și o parte CDEOȘ: atât de frumoase – matematică aplicată, statistică. Până la urmă eu cred de fapt că plăcinta asta a planurilor-cadru crește, nu scade. CDEOȘ, actualele opționale pe care le avem noi, vor genera mai multe norme, mai multe ore de fapt decât sunt, pentru că acolo aducem copii nu doar dintr-o clasă să aleagă un opțional, ci din mai multe clase. E important de fapt cine predă acolo, cum predă, nu câte ore sunt de….
- (…) Dacă ar fi o comunicare mult mai bună… pentru că dacă ar fi ceva ce lipsește la ceea ce se întâmplă în dezbaterea asta de acum este comunicarea. E o comunicare deficitară, ca să nu spun altfel. Dacă profesorului i s-ar explica clar, frumos, exact care sunt etapele, perspectiva pe care o are el în față, unde poate să ajungă, cu siguranță, da, profesorii ar fi dispuși pentru lucrurile astea (n. red. formare pentru o eventuală dublă specializare). Pentru că un profesor, până la urmă, este cel care iubește copiii și este creativ, este dedicat, își dorește partea asta de noutate s-o aducă acolo, dar trebuie să știe, evident, trebuie să aibă o siguranță spre ce se îndreaptă în momentul ăsta. Nu e foarte clar pentru el. El vede doar partea de ore, că nu mai sunt aceleași ore și parcă nu se mai numește chiar la fel disciplina lui, primește niște update-uri pe acolo, care sună puțin ciudat, nu le stăpânește foarte bine, are nevoie de siguranță în lucrul ăsta. În același timp, profesorii au nevoie de formare. Stăm foarte prost pe partea de formare astăzi (…)”.
Informații de context. Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.