„Cine vrea să învețe cu adevărat, fără să dea bani pe meditații, poate să învețe și chiar poate să obțină 10”, a declarat Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, PrimaNews, de pe 27 iunie, despre programul de școală pilot implementat în cadrul colegiului. Aceasta a susținut că „a recunoscut o realitate oficial: în ultima perioadă a anului, elevii nu mai veneau la școală si se concentrau pe ceea ce dădeau la Bacalaureat.
- Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, școală-pilot de 4 ani, este pe primul loc în Top 20 de licee din țară după media de la BAC 2025, potrivit platformei BacPlus.
- Din 2021, colegiul a implementat programul de școală pilot care îi permite să aibă un orar flexibil în clasa a XII-a. Elevii din ultimul an fac doar materiile de Bacalaureat în ultimele două module ale anului școlar.
„Nu știu câte mesaje de „vă mulțumesc”, „fără ce s-a întâmplat aici nu luam 10”, „nu mi-aș fi imaginat niciodată că pot să iau 10 doar cu ceea ce s-a lucrat la școală, fără pregătire, fără nimic” am primit, ceea ce este de dorit pentru învățământul românesc și pentru familiile din care provin copiii”, a declarat Ionela Neagoe.
Despre efectele pilotării asupra elevilor, Ionela Neagoe a spus că, „dincolo de note, care de la an la an au fost mai bune, a apărut o normalitate în viața copilului. Nu au mai fost atât de stresați, au avut posibilitatea să învețe, să fie mai responsabili acasă cu actul învățării”.
Declarațiile directoarei Ionela Neagoe, despre pilotarea de la Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București:
„Ionela Neagoe: După fiecare an de pilotare, am primit telefoane de la școli din țară care m-au rugat să le ajut și le-am ajutat. Sunt deja câteva care urmează modelul nostru și chiar cu succes. De exemplu, pentru o școală din Sibiu este al doilea an cu 100% promovabilitate, ceea ce pentru mine a fost foarte impresionant. M-am bucurat din suflet pentru ei. Și anul acesta, după rezultatele de la Bacalaureat, sunt câteva școli din țară care mi-au solicitat ajutorul, chiar și din București, printre care și școli particulare, pentru modelul acesta de clasă a XII-a pilotată „Lazăr” practic.
Nicoleta Călugăreanu: Aveți un model care poate fi scalat?
Ionela Neagoe: Nu am făcut decât să punem în practică ceva ce oricum funcționa în felul acesta, pentru că ne făceam de zeci de ani că nu vedem că ei, în ultima perioadă a anului, fie că era trimestru, fie că era semestru, în funcție de modificările făcute la structura anului școlar, își luau scutiri și nu mai veneau la școală, pentru că aveau nevoie să stea acasă, să se concentreze pe ceea ce dădeau la bacalaureat sau la examenul de admitere. Practic, noi nu am făcut decât să recunoaștem o realitate oficial, să ne pliem pe nevoile copiilor, pentru ca ei să nu se mai ducă către meditații, ci să poată să învețe de la școală și în școală.
Nu pot să fiu ipocrită să cred că toți 100%, numai cine nu vrea să învețe la școală nu învață, cine vrea în zona de comoditate și zice „lasă, că mă ajută tata, mama, îmi plătesc”… Dar cine vrea să învețe cu adevărat, fără să dea bani pe meditații, poate să învețe și chiar poate să obțină 10. Nu știu câte mesaje de „vă mulțumesc”, „fără ce s-a întâmplat aici nu luam 10”, „nu mi-aș fi imaginat niciodată că pot să iau 10 doar cu ceea ce s-a lucrat la școală, fără pregătire, fără nimic” am primit, ceea ce este de dorit pentru învățământul românesc și pentru familiile din care provin copiii. Nimeni nu e dispus să investească în plus în educație atâta timp cât copilul merge la școală pentru a fi educat.
Nicoleta Călugăreanu: Practic, în cadrul modelului dumneavoastră de pilotare ați adaptat numărul de ore sau nu neapărat?
Ionela Neagoe: Nu am avut voie să facem modificări din punct de vedere financiar. Noi am mers tot pe ideea de sacrificiu. M-am bazat în primul rând pe iubirea profesorilor pentru această școală și pentru copii și pe faptul că ceilalți care ar fi un pic mai reticenți, care sunt vreo unu-doi, nu mai mult, ar merge cu noi toți. Ceea ce s-a și întâmplat și am învățat împreună.
Practic, financiar vorbind, nu am plătit mai mult profesorii, dar am făcut în așa fel încât ei nici să nu muncească foarte mult, fără să fie plătiți și să jonglăm cu orele pe care le aveam din opționale. Adică am avut grijă ca opționalele de microeconomie, macroeconomie să se transforme în pregătire la economie pentru bacalaureat în ultima parte a anului. Opționalul de psihologia adolescenței să se transforme în pregătire pentru psihologie, pentru că ei nu mai fac psihologie în a XII-a, dar dau examen. Am avut opționale care au putut fi transformate în materii pentru examen, astfel încât profesorul să nu muncească suplimentar.
Nicoleta Călugăreanu: Efecte post-pilotare?
Ionela Neagoe: În primul rând, dincolo de note, care de la an la an au fost mai bune, a apărut o normalitate în viața copilului. Nu au mai fost atât de stresați, au avut posibilitatea să învețe, să fie mai responsabili acasă cu actul învățării.
Una dintre problemele pe care au mărturisit-o în chestionarele pe care noi le-am dat a fost aceasta: „ne-am lovit de ideea de a fi responsabili cu programul nostru”. Pentru că e greu să stai acasă și să ai o rutină de învățare. Mai stau puțin în parc, mai fac altceva… Ai tot felul de tentații. Deci, o schimbare la nivel de mod de viață mai sănătos, mai puțină anxietate, mai multă seninătate, siguranță în momentul în care au venit la examene, un pic mai maturi decat seriile care nu au trecut prin pilotare. Sunt mai responsabili, mai maturi, mai echilibrați.
Nicoleta Călugăreanu: Cum ați încuraja colegii să piloteze în rural, în urban, în școli care se confruntă cu abandon școlar sau în școli cu elevi în condiții mai bune?
Ionela Neagoe: Eu zic că modelele noastre pot fi adaptate la realitățile școlilor. Poate ideea de pregătire a copilului în ultimele două luni este foarte bună. Poate, în unele școli, nu este bine să stea acasă, pentru că ei trebuie să vină consecvent la școală și acolo să obțină tot ce au nevoie.
Ideea este să ieșim din zona de comoditate, pentru că, clar, pentru un profesor este o ieșire din zona de confort și de comoditate. Să vrem mai mult pentru noi și pentru copiii noștri.
O idee ar fi să ne uităm fiecare la realitățile cu care ne confruntăm, pentru că eșecul școlar sau situațiile din instituțiile școlare au o cauza sau mai multe.
Trebuie văzute acele cauze și venit cu un pachet de intervenție punctuală pentru a le rezolva. Pentru acest pachet e nevoie de echipă. Da, și de dragoste de școală. Apropo de ce ziceți că ne plângem că n-avem, să știți că realitatea e că nu avem și că toată lumea se bazează pe dragostea profesorilor pentru meserie și pentru copii. Ceea ce nu e rău, că așa s-a întâmplat până acum. Însă, chiar suntem într-un moment în care oamenii, cei care sunt muncitori și implicați, sunt obosiți”.