Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, semnalează pe pagina de socializare că că mulți profesori buni „trebuie să plece după un an de muncă doar pentru că nu există un post „viabil” pe care să-l ocupe pe o perioadă nedeterminată”. Profesorul a afirmat că e frustrant faptul că școala nu poată păstra oameni valoroși „doar pentru că legislația nu permite asta în multe cazuri”.
„E dureros să văd elevi care pierd stabilitatea și motivația din cauza acestor schimbări constante”, a precizat acesta.
Astfel, Sorin Hagiu a adus în atenție posibilitatea școlilor de a alege profesorii: „Eu, unul, îmi doresc să putem alege profesorii potriviți nevoilor și valorilor comunității noastre, să-i putem susține și să le oferim stabilitate. Asta ar însemna echitate și incluziune reală, mai ales în mediul rural, unde deja sunt mai puțini profesori calificați”.
„În calitate de lider, aș vrea să pot construi o echipă solidă, implicată și dedicată, care să rămână alături de copii ani la rând, nu doar câteva luni. Aș vrea să pot oferi un program complet celor care vor să lucreze în școala noastră, prin activități educative și proiecte extracurriculare, fără ca ei să fie nevoiți să alerge între mai multe școli pentru un salariu decent”, a completat cadrul didactic.
Sorin Hagiu a menționat că rezultatele elevilor sunt monitorizate și eventualele nepotisme ar fi rapid sancționate de părinți și comunitate:
„Știu că există temeri legate de „posibile abuzuri” – că vor fi angajați „doar nepoții” directorilor. Dar într-o societate mai transparentă, în care rezultatele elevilor sunt monitorizate, cred că asemenea nepotisme ar fi rapid sancționate de părinți și comunitate. În plus, în era digitală și a rețelelor sociale, vocea fiecărui părinte și profesor devine tot mai puternică.”
Recent, Daniel David a spus că printre politicile educaționale pe care ar urma să le anunțe în iunie 2025 va fi și regândirea titularizării, adică a concursului național de ocupare a posturilor de profesori. El a criticat actualul proces, în care „oameni buni care dau examene peste examene nu reușesc să ajungă” la contract pe perioadă nedeterminată, fiind nevoiți să repete concursul din cauza lipsei de posturi.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că angajarea profesorilor direct de către școli „pe hârtie, da, arată bine, dar tot noi știm cum funcționează lucrurile în anumite zone.” „Sună bine, da, să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele ș.a.m.d.”, a precizat acesta.
Redăm postarea directorului Sorin Hagiu
„Ce fel de școală îmi doresc?
Sunt directorul unei școli în care muncesc mulți profesori foarte buni.
În același timp, mulți profesori la fel de buni, apreciați de copii, părinți și colegi, trebuie să plece după un an de muncă doar pentru că nu există un post „viabil” pe care să-l ocupe pe o perioadă nedeterminată. E frustrant ca Școala Gimnazială Giarmata să nu poată păstra oameni valoroși doar pentru că legislația nu permite asta în multe cazuri.
E dureros să văd elevi care pierd stabilitatea și motivația din cauza acestor schimbări constante.
În calitate de lider, aș vrea să pot construi o echipă solidă, implicată și dedicată, care să rămână alături de copii ani la rând, nu doar câteva luni.
Aș vrea să pot oferi un program complet celor care vor să lucreze în școala noastră, prin activități educative și proiecte extracurriculare, fără ca ei să fie nevoiți să alerge între mai multe școli pentru un salariu decent.
Cred că soluția stă în autonomia școlilor, bazată pe încredere, transparență și descentralizare.
Eu, unul, îmi doresc să putem alege profesorii potriviți nevoilor și valorilor comunității noastre, să-i putem susține și să le oferim stabilitate. Asta ar însemna echitate și incluziune reală, mai ales în mediul rural, unde deja sunt mai puțini profesori calificați.
Școlile sărace și comunitățile dezavantajate suferă cel mai tare când cadrele didactice, deși valoroase, nu pot rămâne alături de copiii de acolo.
Știu că există temeri legate de „posibile abuzuri” – că vor fi angajați „doar nepoții” directorilor. Dar într-o societate mai transparentă, în care rezultatele elevilor sunt monitorizate, cred că asemenea nepotisme ar fi rapid sancționate de părinți și comunitate. În plus, în era digitală și a rețelelor sociale, vocea fiecărui părinte și profesor devine tot mai puternică.
Sper să existe voința necesară pentru a ne oferi o mai mare autonomie, însoțită de reguli clare și mecanisme de control corecte, astfel încât fiecare elev să aibă acces la un învățământ de calitate, la un profesor bun, indiferent dacă locuiește în mediul urban sau la sat.”
Despre Titularizare
Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea.
Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România. În 2024, statul român, prin inspectoratele școlare județene, a scos la concursul de angajare destinat profesorilor și intitulat „titularizare” aproape 75.000 de posturi. Dintre ele, 8.900 de posturi sunt titularizabile (sunt libere cel puțin 4 ani), adică pe acest număr de posturi profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată, restul fiind libere doar pentru o perioadă de la 1 la 3 ani. La concursul de angajare pe aceste 75.000 de posturi, dintre care 8.900 libere pe perioadă nedeterminată, s-au prezentat 31.237 de profesori.
Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare). 41,9% dintre candidații care s-au prezentat și nu s-au retras din examenul de titularizare au obținut note peste 7 (sursa și detalii).
Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.
În luna septembrie, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:
„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).
Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.