Doar 20% din proiectele de mobilare și digitalizare a școlilor din România, cu 1 miliard de euro din PNRR, sunt finalizate la termen, potrivit unei investigații Info Sud‑Est.
Statul român are nevoie de cel puțin 3 ani să cumpere calculatoare, imprimante și table interactive, arată documentarea reporterilor, întinsă pe trei luni de zile în care focusul a fost în mediul rural din Dobrogea, acolo unde există localități cu abandon școlar foarte ridicat.
În județul Tulcea, spre exemplu, doar 11% din localitățile din mediul rural au reușit să implementeze la timp proiectele de achiziție de echipamente pentru digitalizarea grădinițelor, școlilor sau liceelor.
Care este explicația?
Ministerul Educației susține că principalele cauze ale prelungirii proiectelor au fost lipsa anumitor produse de pe piață, dar și numărul foarte mare de beneficiari care au lansat proceduri de achiziție în același timp.
Așa se explică și cum mai multe firme identificate în timpul documentării și-au schimbat codurile CAEN de activitate pentru a se reprofila de la turism sau construcții la livrare de echipamente și mobilier pentru digitalizarea instituțiilor de învățământ.
În paralel, în cea mai vulnerabilă comună din Dobrogea din punct de vedere al gradului de alfabetizare și sărăcie, cu peste 60% populație de romi turci, implementarea eficientă și la timp a proiectului a reușit să readucă elevii la școală și în grădinițe, iar cel mai probabil rata de abandon va începe să scadă, spun dascălii din localitate.
Șansa de un miliard de euro
„Este o șansă unică pentru România, pentru a schimba fața educației românești”, declara Ligia Deca, ministru al Educației în decembrie 2022, momentul lansării apelului competitiv de proiecte pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a școlilor din România, care depășea 1 miliard de euro.
Țara noastră își asumase în fața Uniunii Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să echipeze 5.200 de laboratoare de informatică, să doteze cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare 3.600 de școli sau să aducă mobilier nou în 75.000 de săli de clasă.
La aproape trei ani de la lansarea apelului, o anchetă Info Sud-Est arată că doar 20% din cele aproximativ 2.500 de proiecte contractate la nivel național au fost finalizate, deși termenul limită inițial era decembrie 2024. Pentru ca România să își poată respecta jaloanele și țintele asumate în PNRR, termenul a fost prelungit, până la finalul anului 2025.
Cu toate acestea, ancheta Info Sud-Est arată că în iunie 2025, multe dintre aceste proiecte încă bat pasul pe loc.
Citește articolul integral pe Info Sud-Est
Informații de context
România ar fi putut pierde circa 1,7 miliarde de euro alocate pentru educație prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă nu ar fi fost inițiată o renegociere a planului, susține ministrul Educației și Cercetării, Daniel David într-o declarație pentru Edupedu.ro. Reacția vine după „bilanțul” fostului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, publicat pe Facebook, în care scrie că „riscăm” pierderea a 728 de milioane de euro în acest sector.
Întrebat de Edupedu.ro cum justifică pierderea semnalată de Boloș, Daniel David a precizat că evaluarea de la începutul mandatului său, realizată împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, indica un pericol mult mai mare. „La început de an, când am preluat mandatul, am făcut o analiză a proiectelor PNRR angajate în anii trecuți și, prin prisma criteriilor, împreună cu MIPE, estimarea era că educația, dacă nu face nimic, va pierde aproximativ 1 miliard 700 de milioane de euro, pentru că nu își putea atinge obiectivele până în august 2026. Deci este vorba despre ceea ce s-a planificat înainte să vin eu, în ianuarie. Dacă nu făceam nimic, se pierdeau toți banii”, a declarat ministrul.
Daniel David a declarat pentru Edupedu.ro că prin demersurile inițiate încă din martie, în vederea renegocierii PNRR, pierderea estimată a fost redusă cu un miliard de euro. „În urma propunerii din luna martie și a analizelor pe care le-am făcut pentru renegocierea PNRR-ului încă din luna martie, am reușit să reduc pierderea, de la 1 miliard 700 de milioane de euro la 700 de milioane.”
Amintim că înaintea ministrului Daniel David, ministrul Educației a fost Ligia Deca. Aceasta a prezentat consecvent pe toată durata mandatului său, într-o cheie glorioasă și cu numeroase valențe de marketing politic, doar semnările de contracte și lansările de apeluri. Nici în bilanțul său de mandat și nici pe parcursul perioadei cât a condus Educația nu a inclus vreo evaluare a PNRR în comunicarea publică, nu a prezentat vreun stadiu de implementare a proiectelor sau vreun impact real al acestora bazat pe date, studii.
Edupedu.ro a scris în ianuarie 2025 că țara noastră nu a reușit să atragă nici măcar un sfert din fondurile europene prin PNRR pentru componenta Educație, cu un an și jumătate înainte de termenul final pentru folosirea banilor din acest program european.
Edupedu.ro a scris încă din martie 2024 despre dezastrul la cheltuirea banilor europeni în școlile din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar PNRAS, care s-a realizat cu bani din PNRR – doar 350 de milioane de lei într-un an și jumătate.
Tot de bani europeni din PNRR depinde și acordarea primelor de carieră didactică și profesionale, pentru profesori și angajați din școli.
Promisiunile făcute profesorilor în vara lui 2023, după proteste masive în stradă, riscă să rămână doar pe hârtie. Primele de carieră didactică și profesională nu pot fi decontate în acest moment din fonduri europene, întrucât Comisia Europeană nu a aprobat includerea acestora în Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021–2027, potrivit unui răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la solicitarea Edupedu.ro. Mai mult, măsurile de sprijin reglementate prin OUG nr. 58/2023 nu sunt acceptate „în forma actuală” și sunt blocate de OUG 156/2024, cunoscută drept ordonanța „trenuleț”.
Și tichetele educaționale în valoare de 500 de lei pentru copiii devaforizați prin care își pot cumpăra haine și rechizite încă nu au fost acordate integral, tichete aflate în responsabilitatea MIPE, al cărui ministru a fost în Guvernul Ciolacu 2 chiar Marcel Boloș. În aprilie, 34.000 de elevi și familiile lor nu primiseră banii promiși de Guvern.
Bugetul alocat pentru cardurile educaționale în valoare de 500 de lei a fost epuizat pentru că s-a dublat numărul de beneficiari, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș în martie. Estimarea era ca plățile să fie finalizate până la sfârșitul lunii mai 2025 – dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Voucherele educaționale de 500 de lei fac parte din proiectul „Sprijin educaţional pentru preşcolarii şi elevii dezavantajaţi din învăţământul de stat preşcolar, primar şi gimnazial”, finanţat prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027. Conform OUG nr. 83/ 2023, și vor fi acordate pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul şcolar 2023 – 2024.
Amintim că Marcel Boloș a fost ministru al Fondurilor Europene care a scris și prezentat prima variantă a PNRR, în octombrie 2020, respinsă de Comisia Europeană și refăcută apoi de Guvernul care a urmat, prin care dădea cea mai mare parte din fondurile de 1 miliard de euro cuprinse în planul din 2022 către colegiile centenare. În mandatul său de atunci România a avut o absorbție slabă a fondurilor Europene, potrivit datelor bugetare.
Tot Marcel Boloș a devenit apoi ministru al Finanțelor, imediat după greva generală a profesorilor, pe 15 iunie 2024, post pe care l-a ocupat până pe 23 decembrie 2024. Guvernul Ciolacu a generat un deficit bugetar uriaș cu Boloș ministru al Finanțelor, deficit care a dus acum la luarea unor măsuri de austeritate anunțate recent de noul guvern.
Foto: © Ben Schonewille | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.