Federația studenților ANOSR lansează un set de propuneri și priorități pentru candidații la funcția de președinte al României. Solicitările sunt „de natură să îmbunătățească sistemul de învățământ superior din România și să promoveze principiile unei societăți democratice stabile”, spune Alianța, care anunță că scopul campaniei este ca dezideratele studenților „să devină priorități-cheie” în mandatul de 5 ani al viitorului președinte.
Prioritățile lansate de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) în documentul înaintat candidaților la prezidențiale debutează cu solicitarea ca viitorul președinte al României să respecte principiile „constituționale și apartenenței statului român la Uniunea Europeană și NATO, precum și promovarea valorilor fundamentale ale unei democrații stabile”. Studenții cer și „respectarea asumărilor de politică externă și internă care derivă din apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, promovând o politică de continuitate a parcursului euroatlantic al statului român”.
Pe locul secund în prioritățile anunțate de ANOSR se află „dezvoltarea dimensiunii de politică externă a statului român, inclusiv prin utilizarea educației ca principal instrument diplomatic, pentru a menține rolul de actor relevant la nivelul sistemului internațional, de pol de stabilitate regională și de promotor implicat în parteneriate internaționale durabile”.
Tinerii solicită și „elaborarea unui plan de țară, asumarea și monitorizarea permanentă a implementării acestuia, având drept prioritate națională dezvoltarea învățământului superior și să fie discutat și agreat cu membrii Parlamentului, ai Guvernului și ai societății civile, care să cuprindă obiective concrete, activități specifice, rezultate așteptate, indicatori de calitate și de monitorizare, structuri responsabile și termene limită de implementare”.
Prioritățile și propunerile pe care ANOSR, ca reprezentant legitim al tuturor studenților din România, le înaintează candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai 2025 sunt următoarele:
- „I. Respectarea principiilor constituționale și apartenenței statului român la Uniunea Europeană și NATO, precum și promovarea valorilor fundamentale ale unei democrații stabile
- 1. Îndeplinirea tuturor atribuțiilor constituționale ce revin funcției de Președinte al României și promovarea unei democrații stabile prin adoptarea tuturor deciziilor strategice în acord cu principiile ce stau la baza unui stat european ce respectă drepturile fundamentale ale omului și statul de drept
- 2. Promovarea, în mod frecvent, în contextele publice, în conferințele de presă, în delegațiile la care participă și alte contexte oportune, atât la nivel național și internațional, a unui discurs bazat pe valori și principii euroatlantice, în concordanță cu apartenența României ca stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și Tratatul Atlanticului de Nord (NATO)
- 3. Respectarea asumărilor de politică externă și internă care derivă din apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, promovând o politică de continuitate a parcursului euroatlantic al statului român
- II. Dezvoltarea dimensiunii de politică externă a statului român, inclusiv prin utilizarea educației ca principal instrument diplomatic, pentru a menține rolul de actor relevant la nivelul sistemului internațional, de pol de stabilitate regională și de promotor implicat în parteneriate internaționale durabile
- 1. Relaționarea constantă cu omologii și cu ceilalți reprezentanți ai statelor din sistemul internațional și promovarea colaborării bilaterale și multilaterale în ceea ce privește internaționalizarea și dezvoltarea sistemelor de învățământ superior
- 2. Promovarea și diseminarea, la nivelul structurilor internaționale și a celorlaltor forumuri de discuții diplomatice din care statul român face parte, a unui discurs bazat pe nevoia de dezvoltare și colaborare în domeniul învățământului superior
- 3. Implicarea activă în dezvoltarea politicilor în domeniul educației la nivel european și internațional, precum și inițierea unor discuții diplomatice care să fie ulterior concretizate în tratate internaționale, după ce acestea sunt negociate de Guvern ca urmare a demersurilor întreprinse de Președinte
- 4. Relaționarea constantă cu reprezentanții diplomatici ai României și încurajarea, respectiv sprijinirea acestora pentru a desfășura acțiuni destinate cooperării în domeniul învățământului superior în misiunile diplomatice în care participă aceștia, după caz
- III. Asigurarea unei relaționări constructive în plan intern, prin promovarea unui dialog constant și echitabil cu toate instituțiile statului, pentru consolidarea sistemului de învățământ superior și pentru îmbunătățirea dinamicii interne a statului român
- 1. Comunicarea constantă cu membrii Guvernului și monitorizarea permanentă a activității acestora, în vederea identificării subiectelor de discuții de pe agenda executivului referitoare la sistemul de învățământ superior, cu scopul de a se implica direct în stabilirea direcțiilor strategice și de conținut prin participarea la ședințele de Guvern în care se vor discuta acestea sau prin relaționarea directă cu membrii structurii
- 2. Relaționarea și consultarea constantă a membrilor Parlamentului României, cu scopul de a înainta anumite inițiative legislative și de a stabili aspecte strategice în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de învățământ superior, inclusiv prin convocarea celor două camere în sesiuni extraordinare
- IV. Promovarea principiilor transparenței publice și bunei guvernanțe în cadrul activității instituției Președintelui, cu scopul de a asigura informarea constantă a cetățenilor și de a dezvolta relațiile de colaborare dintre Administrația Prezidențială și celelalte instituții de la nivel central
- 1. Transparentizarea activității desfășurate în timpul mandatului, în limitele prevăzute de lege și fără afectarea siguranței naționale, prin elaborarea și diseminarea în spațiul public a unui bilanț anual care să cuprindă inclusiv situația financiară privind veniturile și cheltuielile și activitatea desfășurată de Administrația Prezidențială și Președintele României
- 2. Elaborarea unui plan de țară, asumarea și monitorizarea permanentă a implementării acestuia, având drept prioritate națională dezvoltarea învățământului superior și să fie discutat și agreat cu membrii Parlamentului, ai Guvernului și ai societății civile, care să cuprindă obiective concrete, activități specifice, rezultate așteptate, indicatori de calitate și de monitorizare, structuri responsabile și termene limită de implementare
- 3. Gestionarea eficientă a Administrației Prezidențiale în raport cu domeniul educației și cercetării prin crearea unui portofoliu distinct care să fie atribuit unui consilier prezidențial, selectat în baza unor criterii meritocratice și transparente, având atribuții și responsabilități în ceea ce privește inițierea acțiunilor de îmbunătățire a sistemului de învățământ superior și a sectorului de cercetare din România, în colaborare cu celelalte structuri centrale și societatea civilă
- 4. Creșterea gradului de transparență și a frecvenței comunicării în spațiul public prin organizarea și participarea la conferințe de presă cel puțin o dată pe lună și transmiterea de mesaje oficiale periodic prin metodele de comunicare pe care le are la dispoziție, cu scopul de a contribui în mod constant la consolidarea credibilității administrației prezidențiale în fața cetățenilor, la îmbunătățirea relației cu aceștia și la creșterea încrederii lor în instituție
- 5. Convocarea periodică a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a depista posibilele riscuri și amenințări asupra securității naționale și pentru a identifica soluții ce pot reduce sau elimina riscurile și amenințările respective, precum și diseminarea concluziilor ședințelor CSAT în spațiul public, în limitele permise de actele normative aflate în vigoare în ceea ce privește regimul informațiilor clasificate
- V. Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă pentru a asigura consultarea și implicarea tuturor actorilor relevanți în elaborarea de politici publice și acte normative, promovând principiul dialogului structurat la toate nivelurile decizionale
- 1. Solicitarea reexaminării tuturor legilor transmise spre promulgare în cazul în care procesul de adoptare a acestora de către Parlament nu a respectat principiul transparenței decizionale și a dialogului structurat, respectiv dacă acestea au fost adoptate fără a respecta termenele prevăzute pentru procesul de transparență decizională sau dacă nu au fost consultate în mod direct toate părțile afectate de normativele legii, precum și în cazul în care acestea retrag sau restrâng anumite drepturi de care beneficiază comunitatea universitară sau impactează în mod negativ funcționarea și dezvoltarea sistemului de învățământ superior
- 2. Organizarea cel puțin trimestrială a unor consultări cu reprezentanții societății civile, în vederea identificării nevoilor specifice ale cetățenilor și integrării acestora în strategiile și demersurile ce privesc protejarea intereselor și drepturilor fundamentale ale cetățenilor
- 3. Asigurarea respectării principiilor dialogului structurat la nivelul administrației prezidențiale, prin crearea unui canal permanent de discuții cu reprezentanții societății civile la nivel național, în special cu reprezentanții studenților, fiind desemnată o persoană responsabilă din rândul consilierilor prezidențiali pentru a menține legătura cu organizațiile neguvernamentale și federațiile naționale studențești reprezentative
- 4. Consultarea directă a tuturor părților care ar fi afectate de normativele unui proiect de lege dispus spre promulgare, în cazul în care legiuitorul nu a respectat principiile transparenței decizionale și a dialogului structurat, pentru a reprezenta în Parlament interesele cetățenilor ca demers premergător solicitării de reexaminare a actului normativ
- 5. Elaborarea Strategiei naționale de apărare a țării pentru următorul mandat în colaborare directă cu reprezentanții societății civile și includerea educației ca domeniu prioritar de dezvoltare și acțiune în respectivul document strategic pentru a integra în strategie măsuri concrete și programe ample ce ar contribui la diminuarea vulnerabilității ce poate apărea din dezvoltarea insuficientă a sistemului de învățământ și formare în domenii-cheie”
„Toți candidații la alegerile prezidențiale sunt invitați să își asume cele 5 priorități ale studenților, precum și solicitările specifice, și să le includă în programele lor politice, alături de asumarea că într-un potențial mandat acestea vor fi susținute și implementate la nivel național”, precizează Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) într-un comunicat remis Edupedu.ro.
ANOSR este federație națională studențească de peste 25 de ani, ce reunește studenți din 20 centre universitare din întreaga țară, din 31 de universități, cu un număr de 130 organizații membre. La nivel național, ANOSR este membră în Consiliul Tineretului din România. Federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții, precizează ANOSR.