Elevii ar putea avea o nouă listă cu lecturi obligatorii, după ce va fi organizată o dezbatere pe acest subiect. În urma dezbaterii se va decide care opere clasice rămân și care dintre acestea vor fi înlocuite de texte contemporane, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, într-un interviu la RFI România.
Ministrul Educației și Cercetării a menționat că procesul de adoptare a noilor planuri-cadru este în desfășurare și abia ulterior vor fi discutate conținuturile specifice, adică începând cu luna mai, aici fiind incluse și listele de lecturi pentru elevi.
În ceea ce privește selecția operelor, ministrul a subliniat necesitatea unui echilibru între literatura clasică și cea contemporană, argumentând că gustul pentru lectură se formează citind atât opere consacrate, cât și texte relevante pentru prezent.
Ministrul consideră că o dezbatere pe acest subiect este necesară pentru a ajunge la o soluție echitabilă: „trebuie să avem această dezbatere, cât e clasic și cât e contemporan”, a afirmat Daniel David.
Redăm întrebările și răspunsurile ministrului Educației pe tema listei de lecturi obligatorii pentru elevi:
Moderator: Sunt copii care citesc foarte mult, dar detestă, efectiv, lectura obligatorie de la școală, spun că nu este pe gustul lor, nu este adaptată vremurilor în care trăim. Cum se poate găsi un echilibru, că nici nu pot să înlocuiești toată lista de lectură obligatorie cu ce și-ar dori copiii să citească, nu?
Ministrul Educației, Daniel David: Deocamdată, la liceu începem cu planurile-cadru. Sper ca până în luna mai să reușim să adoptăm planurile-cadru. Așa cum spuneam, ele vorbesc doar despre discipline și teme, nu despre conținuturi. Iar după aceea vom începe să lucrăm la conținuturi. Și acolo trebuie să avem această dezbatere, cât e clasic și cât e contemporan, fiindcă la un moment dat, știți cum se spune, gustul se și formează citind. Pe de altă parte, nici nu poți să mergi numai cu variante clasice, rupte de aspectele contemporane.
Eu zic să avem această dezbatere când discutăm pe conținuturi, eu având în minte nevoia acestui echilibru pe care l-ați menționat și dumneavoastră.
Moderator: Poți avea o asemenea dezbatere calmă, pe un ton civilizat în România, unde orice subiect de acest gen creează isterii în societate și pe rețele?
Ministrul Educației, Daniel David: Eu sper că da. Acesta este mesajul pe care îl dau și în legătură cu planul-cadru, când vom vorbi despre discipline. Nu mă aștept să reușim în toate dezbaterile să avem această atitudine elegantă, care s-ar cuveni să fie în zona educației, dar până la urmă sunt pregătit să ascult și să înțeleg ideile bune, chiar dacă uneori sunt spuse pe un ton isteric sau agresiv. Ideea, uneori, este importantă și ca psiholog am învățat să interacționez cu astfel de medii.
Informații de context
Programa de Bacalaureat la literatura română nu conține niciun autor din ultimii 50 de ani, a atras atenția anul trecut scriitoarea Adina Popescu într-un interviu pentru Edupedu.ro: „Este fantastic. Vedem că tinerii nu prea mai citesc și practic nu îi ajutăm să se împrietenească cu textele literare”, a spus autoarea.
La fel cred și unii elevi. Programa de Bacalaureat promovează o imagine deformată a femeilor cu „stereotipuri de gen care nu mai corespund valorilor contemporane”, susțin 97% dintre elevii participanți la un sondaj făcut de o elevă, Bianca Mirică. Aceștia cer introducerea mai multor opere scrise de femei.
De altfel, fosta ministră Ligia Deca spunea în iulie 2024 că Ministerul Educației ar putea lua în calcul introducerea în programele școlare a autorilor contemporani cu actualele generații de elevi, după ce la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a textele extrase au fost din Constantin Chiriță, născut în anul 1925 – „Cireșarii” (publicat în 1956) și din Cella Delavrancea, născută în 1887.