România ocupă abia locul 9 în rândul țărilor europene în ceea ce privește timpul alocat curriculumului obligatoriu în școală, deși are cel mai mare număr de ani de învățământ obligatoriu de pe continent, anume 13, potrivit celui mai nou raport al Comisiei Europene pe această temă, publicat pe 8 iulie. Raportul prezentat pe platforma Eurydice semnalează că, pe baza datelor aferente anului școlar 2024-2025, România se plasează printre ultimele țări de pe continent în ceea ce privește numărul de ore dedicate, anual, curriculumului obligatoriu în fiecare ciclu, dar mai ales în școala primară.
- De notat că între țările europene există numeroase diferențe, legate atât de durata fiecărui ciclu de învățământ (ciclul primar durează între 4 și 7 ani, în funcție de țară), de numărul anilor de învățământ obligatoriu (între 8 și 13 ani), de obligativitatea studiilor (în multe țări, studiile liceale nu sunt, din punct de vedere legal, obligatorii), de structura predării (vezi sistemul de credite pentru materiile de studiu, aplicat în Finlanda, sau împărțirea între materii obligatorii și cele opționale, ce variază de la o țară la alta), de factorii de decizie (în unele țări, învățământul este descentralizat).
În aceste condiții, raportul Eurydice privind „Timpul anual recomandat pentru învățare în educația obligatorie din Europa – 2024/2025” aduce datele colectate la un numitor comun: numărul de ore alocate anual curriculumului obligatoriu, în total și în fiecare ciclu – învățământ primar, învățământ secundar inferior, învățământ secundar superior.
În ceea ce privește timpul total alocat învățământului obligatoriu, România a rămas și în anul școlar 2024-2025 singura țară europeană cu 13 ani, fiind urmată de 7 sisteme cu 12 ani și 2 sisteme cu 11 ani.
Aceasta nu înseamnă că este „în top” și în ceea ce privește numărul total de ore de școală obligatorie. Din acest punct de vedere, ea ocupă abia locul 9 în Europa, cu un total de 9.438 de ore în cei 13 ani de școală.
- Este depășită, astfel, de șapte dintre cele nouă sisteme unde școala obligatorie durează 11-12 ani (două din cele sisteme folosite în Olanda, cele trei sisteme de educație din Belgia, plus Turcia și Portugalia), dar și de Danemarca, unde sunt obligatorii, legal, doar primii 10 ani de școală, fără învățământul secundar superior.
Iar potrivit datelor aferente anului 2024-2025 copiii români petrec în cei 13 ani de școală un număr similar de ore cu cei din cinci sisteme unde doar 10 ani de școală sunt încadrați la învățământ obligatoriu: unul dintre cele trei sisteme olandeze (9.340 de ore), Italia (9.339), Franța (9.218), Spania (8.949) și Luxemburg (8.924).
- În școala primară (curriculum obligatoriu), copiii români petrec 2.700 de ore – mai mult doar decât cei din câteva țări central și est-europene: Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia, Serbia, Muntenegru și la egalitate cu Bosnia-Herțegovina.
- În gimnaziu (curriculum obligatoriu), copiii români petrec 3.335 de ore, mai mult decât în componenta obligatorie din majoritatea țărilor europene: toate sistemele belgiene, Bulgaria, Estonia, Islanda, Irlanda, Grecia, Spania, Ungaria, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, două dintre sistemele olandeze, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Suedia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia.
- Situația e valabilă și pentru ciclul liceal, unde România figurează printre țările cu cele mai multe ore în curriculumul obligatoriu (3.403), însă aici apar foarte multe diferențe între țări, dintre care o bună parte nu includ învățământul secundar superior în învățământul obligatoriu.
Pe de altă parte, calculat în ore anual, la nivelul anului școlar 2024-2025, România este prezentă printre țările cu ore puține alocate curriculumului obligatoriu în toate ciclurile și printre codași în cazul învățământului primar.
În acest sens, raportul Eurydice nu folosește anume datele din ultimul an școlar, ci calculează pe paza acestora numărul de ore dintr-un „an noțional” – prin împărțirea totalului de ore obligatorii dintr-un ciclu la numărul de ani din acel ciclu. Pe baza acestei formule:
- În învățământul primar, România figurează cu 540 de ore per an noțional, pe locul 4 „din coadă” la nivel european – valoarea depășește doar Bulgaria, Croația, Muntenegru și plasează România la egalitate cu Bosnia-Herțegovina. Media europeană este de 725 de ore per an noțional.
- În învățământul gimnazial, România figurează cu 834 de ore per an noțional – valoare ce depășește un număr mic de sisteme (13 dintr-un total de 43 analizate): Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru. Media europeană este de 857 de ore per an noțional.
- În învățământul liceal, pe care un număr limitat de țări îl includ în învățământul obligatoriu, România apare cu 851 de ore per an noțional – mai mult decât cele 3 sisteme din Belgia, unul dintre sistemele liceale luxemburgheze, Malta, unul dintre sistemele belgiene, Portugalia, Finlanda, deci 8 din totalul de 20 de sisteme incluse în comparație la acest ciclu.
Raportul CE semnalează că toate aceste date sunt influențate de diverse forme de flexibilitate curriculară aplicate în țările de pe continent. România figurează ca neavând flexibilitate curriculară nici verticală, nici orizonală la nivel de învățământ primar sau secundar.
Pe de altă parte, în alte țări sunt prezente următoarele forme:
- Flexibilitate verticală – autoritățile centrale indică un timp anume de învățare pentru o anumită materie pe parcursul mai multor clase, iar școlile / autoritățile locale decid cum sunt alocate conținuturile în fiecare clasă
- Flexibilitate orizontală – autoritățile centrale indică un timp anume de învățare pentru un grup de materii pentru o anumită clasă, iar școlile / autoritățile locale decid cât timp alocă fiecărei materii
- Flexibilitatea materiilor – autoritățile regionale/locale decid o serie de materii și le alocă timp în funcție de decizia autorităților centrale
- Flexibilitate deplină – autoritățile centrale nu au niciun rol în acest domeniu, iar autoritățile locale/regionale sau școlile decid cât timp alocă fiecărei materii în fiecare clasă (Elveția este țara care se apropie cel mai mult de flexibilitatea deplină)
Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.