Liceele tehnologice din România sunt evaluate public și administrativ printr-un criteriu care nu reflectă misiunea lor reală – rata de promovare la Bacalaureatul generalist –, arată o analiză publicată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Potrivit organizației, acest tip de evaluare generează stigmatizare, decizii administrative discutabile și afectează statutul instituțional al școlilor de profil, deși piața muncii are o cerere ridicată de calificări medii.
Analiza CRPE se bazează pe 15 grupuri de lucru organizate în ultimii doi ani și jumătate în județele Alba, Sibiu și Covasna, la care au participat trei inspectorate școlare, peste 15 licee tehnologice și mai mult de 10 operatori economici parteneri de practică, alături de Fundația HEKS/EPER România și organizațiile Diakonia Sfântu Gheorghe, Filantropia Ortodoxă Alba Iulia și Filantropia Ortodoxă Sibiu.
Potrivit CRPE, una dintre temele recurente identificate în aceste discuții este modul în care liceele tehnologice sunt „judecate” informal, dar cu efecte concrete, prin prisma rezultatelor la Bacalaureat, deși finalitatea Învățământului Profesional și Tehnic (ÎPT) este formarea de competențe pentru piața muncii, nu performanța academică generalistă.
Aproape 7 din 10 din viitoarele locuri de muncă cer calificări medii, dar ÎPT rămâne stigmatizat
Conform datelor CEDEFOP citate în analiză, 68% dintre oportunitățile viitoare de angajare din România vor necesita calificări medii, specifice învățământului profesional și tehnic. Cu toate acestea, zona ÎPT rămâne slab finanțată și afectată de stereotipuri, arată CRPE.
În practică, liceele tehnologice atrag într-o proporție semnificativă elevi care intră în clasa a IX-a cu medii foarte mici și cu competențe de bază insuficient dezvoltate. Profesorii și partenerii de practică semnalează frecvent necesitatea recuperării unor achiziții elementare, precum operații matematice de bază, citirea cursivă sau scrierea corectă. „În multe cazuri, când elevii ajung în ÎPT, eșecul educațional este deja instalat, însă responsabilitatea pentru rezultat se transferă tacit către liceul tehnologic”, se arată în document.
Promovabilitate scăzută, fără context: „școala e slabă”
În fiecare vară, odată cu afișarea rezultatelor la Bacalaureat, sunt publicate topuri și clasamente ale liceelor, fără a ține cont de profilul elevilor sau de misiunea școlilor, subliniază CRPE. În 2025, dintre cele 49 de licee cu promovabilitate zero la Bacalaureat, 42 au fost licee tehnologice.
De asemenea, în ultimii 16 ani, rata de promovare a candidaților din filiera tehnologică nu a depășit niciodată 60%, în pofida programelor de sprijin derulate la nivel național. Concluzia publică este adesea una simplistă – „școala e slabă” –, însă, potrivit CRPE, școlile sunt puse să compenseze în patru ani deficite acumulate pe parcursul a opt ani de școlarizare.
Efecte „toxice” ale evaluării prin Bacalaureat
CRPE identifică trei tipuri de efecte negative ale folosirii promovabilității la Bacalaureat ca principal indicator de performanță pentru liceele tehnologice:
- Simbolic – școlile sunt etichetate public drept „eșec”;
- Administrativ – rata de promovare este utilizată în rapoarte, diagnoze și decizii privind reorganizarea rețelelor școlare;
- Instituțional – statutul de colegiu sau colegiu național este legat de rezultatele la Bac, ceea ce poate duce la pierderea acestuia, indiferent de calitatea formării profesionale oferite.
Cum e evaluat ÎPT în alte state europene. Analiza compară situația României cu modelele europene, unde ÎPT este tratat ca infrastructură economică strategică. În Franța, de exemplu, liceele sunt evaluate prin indicatorul de „valoare adăugată” (IVAL), care măsoară progresul elevilor raportat la nivelul inițial. Spania publică anual date despre inserția profesională la 1–4 ani după absolvire, iar Germania separă clar rutele academice de cele profesionale, Bacalaureatul fiind relevant în principal pentru accesul la învățământul superior.
CRPE atrage atenția și că bacalaureatul tehnologic în noua formulă va fi aplicabil abia în 2030, odată cu generația intrată în clasa a IX-a în anul școlar 2025–2026. Până atunci, liceele tehnologice vor continua să fie evaluate printr-un instrument care nu reflectă finalitatea lor educațională.
Indicatorii propuși de CRPE
În acest context, organizația propune un set minim de indicatori anuali, raportați la nivel de unitate școlară, care să recalibreze evaluarea ÎPT:
- rata de inserție profesională la 6, 12 și 36 de luni după absolvire;
- proporția absolvenților care obțin certificări profesionale recunoscute;
- ponderea elevilor cu experiență practică reală și calitatea acesteia;
- indicatori de valoare adăugată, care să reflecte progresul elevilor;
- nivelul de satisfacție al angajatorilor;
- retenția absolvenților în firmă la 12 luni.
DOCUMENT DESCARCĂ Analiza CRPE „Recalibrarea evaluării învățământului profesional și tehnic din România”:
Foto: © Goodluz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.