Cenzură fără precedent în istoria recentă aplicată de un ministru al Educației și Cercetării asupra cercetătorilor: ministrul Daniel David a refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației asupra măsurilor din educație luate de Guvernul Bolojan. La solicitările Edupedu.ro de a face public documentul, a manipulat datele din raportul acestora și a remis presei 2 pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea noastră. Concret, Edupedu.ro a solicitat oficial Institutului de Științe ale Educației, pe 7 iulie 2025, în ziua în care Guvernul Bolojan și-a asumat în Parlament răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, să comunice dacă a fost consultat în elaborarea acestor măsuri și care sunt efectele pe care IȘE estimează că le vor avea majorarea normei didactice, reorganizarea rețelei școlare, mărirea numărului de elevi la clasă și tăierea burselor școlare.
UPDATE ora 12:00 Reacția ministrului Daniel David în cazul de cenzură masivă asupra analizei cercetătorilor IȘE pe măsurile din Legea Bolojan: Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează / Oficialul nu contestă investigația, ci acuză „practici care trebuie să se schimbe” la IȘE
UPDATE, ora 14:00 Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ
Edupedu.ro a obținut analiza cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educație, care a ajuns la Ministerul Educației și Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației și a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut. Analiza IȘE cenzurată de ministrul Daniel David – sub pretextul că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review și de un rezumat extins în limba engleză – arată că, potrivit rețelei Eurydice a Comisiei Europene, „valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână” – în România norma fiind de 18 ore pe săptămână -, și că „majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
- Acest paragraf din raportul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) este șters integral de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în răspunsul oferit către Edupedu.ro ca din partea cercetătorilor Institutului.
Cercetătorii mai arată în analiza lor cenzurată ulterior de MEC că „timpul total de muncă al profesorilor în România (40 de ore/săptămână) este aliniat practicii europene, cu o pondere ușor mai redusă pentru predarea propriu-zisă, respectiv mai ridicată pentru alte activități (ex. pregătire profesională curentă, activități extradidactice și de sprijin, formare profesională continuă, sarcini administrative etc.) (Eurydice, 2023). Avantajul teoretic al celor 20-22 de ore ce sunt alocate activităților nedidactice este diminuat de birocrație și sarcini ale profesorilor, ce nu au impact direct asupra învățării (SABER Teachers, 2017). Alte studii (CNPEEUCE, 2024) arată că volumul ridicat de muncă și sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres și limitează adesea timpul pentru pregătirea lecțiilor și pentru analiza datelor despre învățare”.
Un alt paragraf eliminat total de Ministerul Educației și Cercetării din raportul făcut de cercetătorii de la IȘE se referă la datele internaționale privind plata cu ora. Concret, MEC se oprește la acest capitol la următoarea frază a cercetătorilor, pe care o trimite mai departe jurnaliștilor: „Mecanismul românesc de plată cu ora nu are un corespondent direct în alte modele”. Dar taie integral paragraful imediat următor al cercetătorilor IȘE, care raportează următoarele date:
- IȘE: „Se pot însă identifica următoarele tipuri de politici și exemple:
– sume fixe pe oră, actualizate periodic – în Germania, sistemul de plată cu ora este fix (tarif pe oră) și reglementat la nivel federal, și variază între 23,47 și 40,39 euro, în funcție de grupa de salarizare în care este încadrat profesorul (Ministerium für Schule und Bildung des Landes Nordrhein-Westfalen, 2025);
– tarif procentual din salariu lunar/anual – în Franța, orele suplimentare ale profesorilor din învățământul secundar sunt reglementate prin sistemul HSA (heures supplémentaires année) și HSE (heures supplémentaires effectives). Pentru a asigura acoperirea orarului școlar, o parte din sistemul HSA poate fi obligatoriu pentru fiecare cadru didactic al școlii și este plătit cu 20% peste tariful de bază (aproximativ 1.462 euro/an); altă parte din norma HSA este contractată prin voluntariat remunerat (1.219 euro/an). HSE-urile au valori de aproximativ 40 euro/oră. Potrivit celei mai recente note statistice DEPP (Baradji, 2025), în anul școlar 2023-2024, 88% dintre profesori au cel puțin o normă HSA”.
Potrivit surselor noastre, analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației ca răspuns la solicitarea Edupedu.ro a ajuns la cabinetul ministrului Educației și Cercetării și la ministrul Daniel David, care au oprit-o însă de la transmiterea către presă. Sub pretextul că este nevoie de peer-review ca Institutul de Științe ale Educației să răspundă la o solicitare de presă, ministrul David și autorul peer-review-ului au eliminat aproape 80% din conținutul raportului cercetătorilor și au trimis ce a rămas, editat și acel rest, ca răspuns la solicitarea făcută de redacție către IȘE.
De remarcat că analiza cercetătorilor din științele educației tratează întrebările din solicitarea Edupedu.ro într-o analiză de 23 de pagini, tehnic, științific și pe bază de date și evidențe. Prin contrast, răspunsul primit de Edupedu.ro de la Ministerul Educației în numele IȘE trata o singură temă, norma didactică, și acolo fiind modificări în cheie politică asupra fragmentelor preluate de Minister din textul cercetătorilor Institutului de Științe ale Educației.
La prima întrebare trimisă de Edupedu.ro „1. A fost consultat Institutul de Științe ale Educației în procesul de elaborare a acestor măsuri, fie de către Ministerul Educației, fie de către grupurile de lucru constituite la nivelul Administrației Prezidențiale?”, Institutul de Științe ale Educației (IȘE) a răspuns următoarele, în analiza nepublicată de Minister și obținută de redacție:
- „Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile noastre au stat la dispoziția celor interesați, fiind publicate pe site-ul instituției și transmise Ministerului Educației și Cercetării”.
FOTO Primul răspuns IȘE care nu a trecut de cenzura Ministerului Educației și Cercetării:
Ministerul Educației și Cercetării a ales să răspundă însă oficial el la întrebarea de mai sus adresată de Edupedu.ro către Institutul de Științe ale Educației. Răspunsul trimis Edupedu.ro de către MEC pe 18 iulie 2025, în numele cercetătorilor:
- „Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Institutul de Științe ale Educației cu nr. 159/07.07.2025, vă comunicăm următoarele:
- 1. Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat direct în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile ISE, inclusiv cele elaborate la solicitarea internă a Ministerului Educației și Cercetării (de exemplu: analiza privind numărul de ore alocate diverselor discipline și organizarea acestora în Uniunea Europeană), sunt adesea prezentate și public”.
FOTO Răspunsul oficial trimis de Ministerul Educației și Cercetării către Edupedu.ro ca și cum ar fi fost de la IȘE și care înlocuiește răspunsul de mai sus conceput de cercetători:
A doua întrebare adresată de Edupedu.ro către cercetătorii Institutului de Științe ale Educației a întors a doua minciună de la Ministerul Educației și Cercetării condus de Daniel David. Concret, Edupedu.ro a întrebat printr-o solicitare oficială IȘE dacă: „2. A existat, în ultima lună (începând cu perioada imediat următoare alegerilor și până la anunțarea pachetului de măsuri), vreo solicitare oficială către ISE de a furniza date, analize sau puncte de vedere științifice privind impactul acestor decizii?”. Răspunsul IȘE, ascuns până astăzi de MEC, este următorul:
– „Institutul de Științe ale Educației nu a primit solicitări cu privire la estimarea impactului acestor decizii”.
FOTO Al doilea răspuns IȘE care nu a trecut de cenzura Ministerului Educației și Cercetării:
Răspunsul oficial trimis Edupedu.ro de către Ministerul Educației și Cercetării pe 18 iulie 2025, la întrebarea pe care noi am adresat-o Institutului de Științe ale Educației:
– „2. Referitor la această tematică de analiză, Institutul de Științe ale Educației nu a elaborat un raport oficial”.
FOTO Răspunsul oficial trimis de Ministerul Educației și Cercetării către Edupedu.ro ca și cum ar fi fost de la IȘE și care înlocuiește răspunsul de mai sus conceput de cercetători:
Întrebările cu numerele 3 și 4 trimise de Edupedu.ro către Institutul de Științe ale Educației întorc un nou răspuns manipulat de la Ministerul Educației și Cercetării, care șterge pasaje din răspunsul cercetătorilor IȘE și adaugă alte elemente. Mai exact, Edupedu.ro a întrebat în solicitarea oficială trimisă către IȘE pe 7 iulie 2025 următoarele: „3. Pe baza studiilor disponibile și a expertizei interne a ISE, ce efecte pot fi anticipate ca urmare a aplicării acestor măsuri?
– Cum sunt afectate calitatea predării, echitatea în educație, motivația profesorilor și accesul elevilor la educație de calitate?
– Ce efecte de domino pot apărea, inclusiv în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, riscurile de segregare, deficitul de resurse umane sau actul managerial în unitățile comasate?
4. Există în literatura de specialitate sau în cercetările realizate de ISE recomandări care susțin sau, dimpotrivă, contrazic direcția acestor politici publice recente? În măsura în care este posibil, vă rugăm să ne transmiteți orice referinte la documente publice sau studii relevante elaborate de ISE sau alte institutii de cercetare care ar putea aduce claritate asupra acestor chestiuni”.
Ministerul Educației preia în răspunsul referitor la Norma didactică și plata cu ora aproape tot răspunsul IȘE, la care MEC face următoarea adăugire: scăderea tarifului brut pe oră suplimentară are loc în contextul în care „înainte tariful [era] aproximativ dublu față de ora din timpul de lucru (40 de ore săptămânal)”.
În răspunsul MEC care preia parte din capitolul „Datele internaționale și naționale privind norma didactică și timpul alocat predării” realizat de cercetătorii IȘE la solicitarea Edupedu.ro, Ministerul șterge următorul paragraf din raportul cercetătorilor: „Conform Eurydice (2021), valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână, cu un minimum de 14 ore în țări precum Croația, Polonia, Finlanda și maximum de 26 de ore în Ungaria. Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
FOTO Fragmentul din răspunsul IȘE către Edupedu.ro care nu a trecut de peer-review-ul Ministerului Educației și Cercetării:
La același răspuns privind datele internaționale și naționale privind norma didactică, MEC șterge și următorul paragraf din răspunsul cercetătorilor IȘE: „Datele internaționale arată, de asemenea, că există o varietate de modele privind distribuția orelor totale de lucru ale profesorilor între activități didactice și non-didactice. O analiză privind învățământul secundar inferior din Europa (echivalentul gimnaziului) arată că predarea constituie în medie 46,8% din activitățile unui profesor, în timp ce planificarea/pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor ocupă până la 25% (Eurydice, 2021).”
FOTO Un alt fragment din răspunsul IȘE către Edupedu.ro care nu a trecut de peer-review-ul Ministerului Educației și Cercetării:
De remarcat că în România cele 18 ore prevăzute până la Legea-Bolojan ca normă didactică pe săptămână din totalul de 40 de ore pe săptămână cât este timpul de lucru al profesorilor reprezintă 45% din activitățile unui profesor dedicate predării, foarte aproape de media europeană de 46,8% ștearsă de Minister din evidențele IȘE.
Ministerul Educației și Cercetării șterge din raportul IȘE trimis către presă și următoarele exemple de politici aplicate de state europene pentru plata orelor suplimentare:
„Se pot însă identifica următoarele tipuri de politici și exemple:
– sume fixe pe oră, actualizate periodic – în Germania, sistemul de plată cu ora este fix (tarif pe oră) și reglementat la nivel federal, și variază între 23,47 și 40,39 euro, în funcție de grupa de salarizare în care este încadrat profesorul (Ministerium für Schule und Bildung des Landes Nordrhein-Westfalen, 2025);
– tarif procentual din salariu lunar/anual – în Franța, orele suplimentare ale profesorilor din învățământul secundar sunt reglementate prin sistemul HSA (heures supplémentaires année) și HSE (heures supplémentaires effectives). Pentru a asigura acoperirea orarului școlar, o parte din sistemul HSA poate fi obligatoriu pentru fiecare cadru didactic al școlii și este plătit cu 20% peste tariful de bază (aproximativ 1.462 euro/an); altă parte din norma HSA este contractată prin voluntariat remunerat (1.219 euro/an). HSE-urile au valori de aproximativ 40 euro/oră. Potrivit celei mai recente note statistice DEPP (Baradji, 2025), în anul școlar 2023-2024, 88% dintre profesori au cel puțin o normă HSA”.
FOTO Fragmentul cu plata cu ora în Germania și Franța, eliminat de Ministerul Educației și Cercetării din răspunsul pregătit de IȘE pentru Edupedu.ro:
La capitolul „Posibile efecte negative” ale creșterii normei didactice și diminuării tarifului de plata cu ora, Ministerul Educației și Cercetării șterge din răspunsul IȘE redirecționat de MEC către Edupedu.ro majoritatea efectelor menționate de cercetători. Lista integrală a acestor posibile efecte negative, în concepția IȘE:
- „diminuarea tarifului la plata cu ora poate conduce la accentuarea percepției carierei didactice ca fiind o alegere mai puțin atrăgătoare pentru debutanți;
- pot apărea dificultăți în recrutarea și menținerea în învățământ a cadrelor didactice calificate, mai ales în mediul rural și în școlile cu performanțe scăzute;
- măsurile pot să adâncească penuria de profesori calificați, în special la disciplinele STEM;
- se accentuează dificultățile de acoperire a normei didactice pentru disciplinele prevăzute cu o oră/săptămână în planurile-cadru, în special în mediul rural și în școlile mici;
- extinderea numărului de ore de predare solicită din partea profesorilor un timp mai mare pentru activitățile de pregătire a lecțiilor, evaluare a rezultatelor elevilor. Concomitent, se reduce timpul rămas pentru activități nondidactice (ex. activități extrașcolare, educație remedială, colaborare în echipe de profesori, mentorat etc.) ce au rol important pentru creșterea calității procesului didactic;
- un număr mai mare de ore de predare poate conduce la suprasolicitare, stres, oboseală, aspecte care pot afecta starea de bine a profesorilor și calitatea activității lor didactice”.
Recomandările făcute de cercetătorii IȘE la același punct privind norma didactică și plata cu ora sunt șterse în integralitatea lor de către Ministerul Educației și Cercetării, în răspunsul trimis Edupedu.ro. Printre recomandările făcute de cercetători se numără și „Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.
Recomandările IȘE, șterse de MEC:
- „Asigurarea unui echilibru predare vs. alte activități care intră în norma profesorului, pentru a limita presiunea directă a altor responsabilități și identificarea unor modalități prin care școlile pot aloca timp concret pentru activități de planificare, evaluare, sprijin suplimentar al elevilor.
- Reducerea volumului de activități administrative care revin profesorilor, pentru diminuarea surselor de stres profesional și pentru valorificarea orelor alocate activităților non-didactice cu prioritate pentru a susține pregătirea și calitatea predării, analiza datelor privind învățarea, oferirea de feedback și suport pentru elevi.
- Implementarea la nivelul școlii a unui sistem de recunoaștere a orelor alocate activităților non-didactice care fac parte din norma profesorului, pentru evitarea supraîncărcării birocratice, recunoașterea «muncii invizibile» și orientarea către activități de colaborare, mentorat şi formare continuă.
- Flexibilizarea obligației cu privire la numărul de ore/credite de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, în acord cu media europeană, pentru a reduce timpul necesar a fi alocat formării continue obligatorii și formalismul care apare cu privire la participarea la cursuri.
- Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.
De la acest capitol, restul de 16 pagini din răspunsul formulat de Institutul de Științe ale Educației la întrebările Edupedu.ro privind modificarea burselor școlare, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, concedierea a aproximativ 900 de directori, creșterea numărului de elevi per clasă/grupă – sunt șterse de ministrul David în răspunsul redirecționat redacției și înlocuite cu trimiteri răzlețe la diverse alte studii publicate sau la declarațiile anterioare ale ministrului. Vezi riscurile identificate de cercetători și recomandările șterse de ministru, în documentul integral de mai jos obținut în exclusivitate de Edupedu.ro.
DOCUMENTUL INTEGRAL Răspunsul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) conceput la solicitarea Edupedu.ro cu analiza măsurilor fiscal-bugetare în educație prevăzute de Legea Bolojan (analiză ascunsă de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David):
Ce este Institutul de Științe ale Educației (IȘE)
Amintim că Institutul de Științe ale Educației a fost desființat în 2020 de ministrul liberal de la acea vreme Monica Anisie, fiind comasat în noul Centru de Politici în Educație. Scopul CNPE a fost „să pună în aplicare Programul de guvernare”.
IȘE a fost reînființat prin Legea educației Iohannis-Deca nr 198/2023 (articolul Articolul 121 din lege).
Hotărârea de Guvern care pune în aplicare Legea și reînființează Institutul de Științe ale Educației stipulează că „Institutul de Științe ale Educației, denumit în continuare IȘE, este organ de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, care se organizează și funcționează prin preluarea activității și structurilor specializate în fundamentarea politicilor educaționale pe baza studiilor și cercetărilor realizate de la Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, denumit în continuare CNPEE”.
Tot primul articol din HG-ul de înființare a Institutului prevede că „IȘE are ca scop realizarea și promovarea de studii și cercetări obiective și independente care să contribuie la avansarea cunoașterii printr-o mai bună înțelegere a contextelor, fenomenelor și proceselor educaționale, în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educației”.
La capitolul atribuții, IȘE „propune Ministerului Educației și Cercetării inițierea unor proiecte de acte normative relevante pentru activitatea sa”, statuează HG-ul de înființare.
Aceeași Hotărâre de Guvern stabilește că IȘE „acordă asistență de specialitate unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior, precum și altor instituții, organizații sau structuri din domeniul educației sau cu preocupări în acest domeniu, pentru realizarea de studii și cercetări”.
În acest context, este neclar în ce bază legală a refuzat ministrul Educației și Cercetării trimiterea către presă a răspunsului integral realizat de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației.
FOTO Răspunsul pe care Ministerul Educației și Cercetării l-a trimis redacției Edupedu.ro ca aparținând cercetătorilor Institutului de Științe ale Educației:
