Ministrul Educației, Daniel David va prezenta, joi, 26 iunie, ora 14, măsurile anunțate în Educație, din noul plan de guvernare. Amintim, recent Daniel David, aflat la al doilea mandat, a explicat pe scurt zilele trecute, principalele reforme ce vor fi făcute în perioada următoare: modificarea burselor în educație, creșterea normei didactice, plata cu ora a profesorilor, concentrări/comasări educaționale.
Declarațiile ministrului Daniel David:
Reforma curriculară. Avem planurile-cadru standard pentru învățământul liceal în această săptămână. Vom da drumul și planurilor-cadru pentru pilotare sistemică, urmând ca după aceea să ne mutăm în zona programelor, în zona conținuturilor pentru disciplinele despre care am vorbit și pe care le-am pus în planurile-cadru. Aceste programe sunt gândite să se încheie prin luna noiembrie a acestui an.
Ideea fundamentală este să avem comisii mixte, cu specialiști din zona preuniversitară, universitară, Academia Română și asociațiile profesionale. Fiecare comisie va avea două-trei modele de programe pentru disciplina respectivă, inspirate din diverse țări – probabil țări nordice, anglo-saxone sau din America Latină. Mă aștept să avem un curriculum mult mai aerisit, mai relevant și mai bine conectat cu conținuturile universitare.
Sper ca la sfârșitul anului să anunțăm licitația pentru manuale, iar anul viitor să începem formarea profesorilor pe baza noilor conținuturi. Din anul școlar 2026–2027 vom avea prima generație care începe clasa a IX-a într-o nouă logică curriculară.
După încheierea reformei la nivel liceal, ne vom extinde la învățământul primar, gimnazial și educație timpurie. Nu vom parcurge toți pașii la fiecare nivel – în unele cazuri trebuie îmbogățite conținuturile, în altele schimbate manualele sau doar realizată formarea profesorilor – dar cu siguranță vom analiza toate nivelurile învățământului obligatoriu.
Reforma numărul doi este reforma evaluării. Trebuie să avem standarde de evaluare și de notare pentru învățământul liceal. Vom elabora aceste standarde odată cu programele pentru liceu, iar pentru gimnazial și primar, în ianuarie 2026.
Până în toamnă, voi veni cu acele modele pe care mi le-ați cerut când am prezentat raportul QX. Se va schimba evaluarea națională: mai multe materii, mai multe competențe. Vom propune un model în toamnă, pe care să îl discutăm public și să alegem o variantă larg acceptată în sistem. Nu va intra imediat, avem timp să o gândim bine.
Alte aspecte țin de evaluarea performanțelor individuale și de evaluările instituționale. De multe ori, evaluările actuale pot fi forme fără fond, fără relevanță reală. Vom lucra pentru a avea evaluări adecvate și relevante.
Burse. În programul de guvernare am văzut că reperul este anul 2023. De ce este 2023? Pentru că anul 2023 este un an de trecere între 2022, în care nivelurile burselor sau fondului de burse învățământul superior, nivelul erau foarte scăzute și în 2023, deja în ultimele luni ai început să beneficiezi de reglementări ale legii educației sau legii învățământului superior și a legii învățământului preuniversitar. În 2024, deja, efectele legii sunt pe deplin vizibile pe tot parcursul anului și în 2025. Ce observăm? Creșteri foarte mari între 2022 și 2023 și creșteri spectaculoase între 2023 și 2024. România a devenit un una dintre țările care oferă, care oferă cel mai puternic sistem de burse în sistemul public, atât în zona preuniversitare, cât și în zona universitară. Ca ministru al educației, eu totdeauna voi spune că dacă cineva dorește să dea bani în sistemul nostru, mă bucur.
N-ai cum să spui și nu fac nicio evaluare a celor care au fost înaintea mea în perioada asta, doar că totdeauna, când se întâmplă astfel de creșteri spectaculoase, ești foarte atent la sustenabilitate și în condiții normale, nu în criză economică, financiară este greu pentru o țară să acopere un buget atât de mare de burse. Repet, mă bucur că încercăm să-l acoperim, dar trebuie să recunoaștem în același timp că este o presiune pe buget, iar în situații de criză lucrurile sunt foarte clare: și să vrei, n-ai de unde.
Ceea ce vom propune, ce am în minte ca să redimensionăm sistemul de bursă într-o manieră acceptabilă, fiindcă, vă dați seama, niciunui ministru nu-i place să vină să reducă mai ales burse pentru copii și pentru studenți, burse pe care alți miniștri le-au dat. Nu ești într-o situație foarte plăcută și atunci încerc să port discuția în zona financiară pe următoarele coordonante.
În zona studenților, dacă noi ne raportăm nu la salariul minim brut și la salariu minim net, vom avea o scădere a fondului de burse, așa cum au spus și studenții și îi vedeți că protestează în mod natura. Cu toate acestea, în propunerea pe care am făcut-o, reducerea fondului de burse sigur că este sub anul 2024, n-ai cum să intri în competiție cu anul 2024, dar este cu 10% mai mare decât ce am avut în anul 2023, adică anul în care apare legea educație și prindem anumite luni, deci s-a redus față de 2024, dar este cu 10% mai mare decât 2023. În zona învățământului preuniversitar cercat să merg în aceeași logică. Măsurile pe care le discutăm s-ar putea să ne ducă inevitabil la o reducere a fondului de burse față de 2024. Inevitabil, dar în primele estimări pe care le facem în acest moment, totuși va fi de aproape trei ori.
Dacă vom menține aceste criterii, pe care, repet, încă nu, nu le-am stabilit definitiv, totuși menținem o creștere de aproape trei ori față de 2023, de trei ori și pentru mine e foarte important ca în preuniversitar să regândim toate celelalte burse, să nu afectezi nici măcar în comparație cu 2024 bursele sociale, pentru că eu știu că bursele sociale au un rol foarte important în a aduce copiii la școală, în a preveni abandonul școlar, astfel încât dacă vreau să apăr ceva, sunt bursele sociale. Nu la nivelul anului 2023, la nivelul anului 2024. Pe celelalte va trebui să le modificăm. Ați văzut ce propunere am făcut eu. Nu este repetdefinitivă. În mesajul pe care l-am dat probabil că în zona meritului vom defini meritul altfel decât era definit, până la 30%, dar de multe ori depășeai 30% dintr-o clasă, că dacă erau mai mulți cu 9,50 ajungea și la un procent mult mai mare din clasă care reușea să obțină bursă de merit.
Propunerea pe care lucrăm acuma este 15% dintr-o clasă, nota minimă 9 și 15% înseamnă 15%, adică dacă sunt mai mulți cu nota nouă vom avea criterii secundare de diferențiere. Nu, nu, nu putem ieși din 15% dacă vreau să protejez în același timp toate bursele sociale și vreau să fac lucrul ăsta. Deci, altfel spus, meritul definim totuși din ceea ce înseamnă merit, oriunde m-am uitat, în orice sistem, uitați-vă și voi în țările vestice, o să vedeți că atunci când vorbesc, în Germania, în alte țări, când vorbesc de burse și de merit, procentul e 10-15% n-ajung la 30. Noi am fost foarte generoși, repet nu critic, e foarte bine că am încercat să dăm, dar nu ne permitem, nu este sustenabil. Dar încă nu avem deciziile finale. Repet, vor fi comunicate de către premier, foarte probabil și la pachet, cu deciziile pentru toate domeniile importante.
Repet, nu educația este singura și probabil nici principala contributoare la reducerea acestui deficit. Da, suntem și noi acolo, doar că noi suntem acum mai activi, noi suntem mai preocupați de domeniul nostru, studenții protestează. Cineva m-a întrebat ce mesaj anticipez. O întrebare pe care știu că mi-o puneți, că deja unii m-ați întrebat ce mesaj le transmit studenților și elevilor. Le transmit următorul mesaj: dacă aș fi locul lor și eu aș protesta. După cum sunt convins că un student rațional și decent, dacă ar fi în locul meu, ar face ce fac eu. Altfel spus, și mie mi-ar plăcea să nu schimb nimic în sistemul de bursă. Numai că un ministru uneori nu face ce-i place, face ce trebuie să facă. Ăsta este adevărul.
Normele profesorilor. Iar colegilor profesori și sindicatelor le transmit exact același lucru. Eu aș fi nemulțumit să trebuiască să mi se schimbe numărul de ore din urmă.
E o situație, cum să spun, după ce m-am obișnuit cu o anumită practică, cu o anumită cutumă la școală în viață, e inconfortabil să vii și să faci o schimbare de genul acesta. Dar sunt convins că orice lider de sindicat, dacă ar fi în locul meu și responsabil pentru sistem, ar trebui să facă la fel. Asta este situația. Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem, așa că-i înțeleg. Eu trebuie să fac ce trebuie să fac. Mulțumesc!
Articol în curs de actualizare
Ministrul Educației a anunțat după ce a fost numit în noul guvern Bolojan, câteva măsuri în Educație în contextul „situației de criză”. Majorarea normei didactice și modificări ale acordării burselor elevilor și burselor studențești.
„Joi, 26 iunie de la ora 14:00, voi avea o conferință de presă în care voi prezenta aceste lucruri și vă voi răspunde la întrebări la început de mandat. De asemenea, voi prezenta un calendar al reformelor din Raportul QX, pe care îl vom putea apoi examina periodic, sub aspectul respectării angajamentelor”, spunea ministrul într-o postare pe Facebook.
„Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă și criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau țara) și pe cele justificate (politic și uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! Nu vă invit la același lucru, ci doar sper să fim cât mai mulți parte din soluții, nu din probleme. Nu cred că un om rezonabil nu înțelege rațional că modificările sunt rezonabile în situații de criză (unele erau necesare chiar în situație de normalitate). Pot înțelege însă ca psiholog că, emoțional, nu ai cum să fii mulțumit de măsuri de criză”, a mai spus David.
Ministrul a motivat de ce vor fi acordate mai puține categorii de burse și a menționat câteva criterii: vor fi doar burse de merit și sociale.
„Dacă implementăm înțelept acest măsuri – să ne amintim că suntem în situație de criză, nu de normalitate socială -, fie și temporar, practic întărim și salvăm aspectele importante, eficientizăm ce nu merge bine și astfel ne dezvoltăm. Între măsuri impuse din afara sistemului (ex. „normă mărită”, „redimensionarea burselor” etc.) și dorințele noastre de a nu se schimba nimic din beneficiile actuale, am încercat să găsesc un demers rațional și decent, care ne permite să păstrăm oameni și salarii și să creștem pe termen mediu-lung. Altfel, în situații de criză, inevitabil alții ne vor dicta regulile și modificările. Îmi pot asuma angajamentul că orice modificare de acum care nu va mai corespunde în viitor practicilor europene și condițiilor economico-financiare o voi rediscuta și regândi”, a mai spus Daniel David în mesaj.