Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB) și-a exprimat, printr-un comunicat de presă, solidaritatea cu scriitorul și profesorul universitar dr. Mircea Cărtărescu, după ce candidatura sa la Academia Română a fost respinsă de Adunarea Generală, deși fusese votată în unanimitate de Secția de Filologie.
Profesorii din Consiliul Facultății de Litere arată în comunicat că „suntem profund dezamăgiți nu numai de rezultatul votului, ci și de modul în care a decurs acesta, de presiunile și motivațiile invocate”. Ei susțin că, „încă o dată”, se dovedește că „vocile specialiștilor nu sunt ascultate în societatea românească, având câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel”.
Instituția de învățământ, la care scriitorul Mircea Cărtărescu a fost profesor universitar până la pensionarea recentă, mai scrie în poziție că „e nevoie doar de o minimă onestitate intelectuală pentru a recunoaște cât de apreciată este opera sa la nivel internațional”.
- Și argumentează: „o demonstrează premiile literare de mare prestigiu, traducerile în limbi de mare circulație, foarte numeroasele recenzii, articole științifice și teze de doctorat care îi sunt consacrate”.
„Mircea Cărtărescu este deja un ambasador al literaturii și culturii noastre în lume. Ceea ce ne împiedică să fim mai ascultați și mai vizibili în «republica mondială a literelor» a fost și este tocmai lipsa de solidaritate cu propriile valori” este concluzia FL-UB.
Comunicatul integral semnat de Consiliul Facultății de Litere a Universității din București (FL-UB):
„Comunicat
Facultatea de Litere a Universității din București își exprimă solidaritatea cu scriitorul și profesorul universitar Mircea Cărtărescu la aflarea veștii că propunerea candidaturii sale de către Secția de Filologie a Academiei Române (votată în unanimitate) a fost invalidată în Adunarea generală.
Suntem profund dezamăgiți nu numai de rezultatul votului, ci și de modul în care a decurs acesta, de presiunile și motivațiile invocate. Din păcate, se dovedește încă o dată că vocile specialiștilor nu sunt ascultate în societatea românească, având câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel. Cu atât mai grav cu cât sunt invocate, spre justificarea acestora, patriotismul și apărarea identității naționale. Tocmai domeniile umaniste, a căror contribuție la cultura națională este una esențială, sunt astfel desconsiderate.
Profesor emerit al Facultății de Litere, unde a predat din 1991, Mircea Cărtărescu a fost recunoscut de unele dintre cele mai valoroase universități din România, care i-au acordat titlul de doctor honoris causa: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, distincție primită și din partea Universității Menéndez Pelayo din Santander, Spania. A fost invitat la universități din vârful ierarhiei mondiale, ca Harvard University, University of Chicago și Columbia University din New York (unde a ținut cursuri de literatură română în calitate de profesor invitat, în toamna anului 2024). E nevoie doar de o minimă onestitate intelectuală pentru a recunoaște cât de apreciată este opera sa la nivel internațional, așa cum o demonstrează premiile literare de mare prestigiu, traducerile în limbi de mare circulație, foarte numeroasele recenzii, articole științifice și teze de doctorat care îi sunt consacrate. Mircea Cărtărescu este deja un ambasador al literaturii și culturii noastre în lume. Ceea ce ne împiedică să fim mai ascultați și mai vizibili în „republica mondială a literelor” a fost și este tocmai lipsa de solidaritate cu propriile valori.
Consiliul Facultății de Litere”.
Informații de context
Edupedu.ro a relatat în premieră, miercuri, că Mircea Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română.
El a picat „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent.
Reacții de susținere au venit din partea scriitorului și profesorului Radu Vancu de la Sibiu și din partea scriitoarei și disidentei anticomuniste Ana Blandiana, care au acuzat Academia Română „naționalism toxic și rânced”, respectiv că ar fi „manipulată de ură, invidie, frustrări”.
Pe de altă parte, Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate la nivel internațional, tradus în peste 23 de limbi, „este bun, dar nu la nivelul Academiei”, spune academicianul Nicolae Breban, unul dintre contestatarii lui, citat de HotNews.ro.
- Publicația online îl citează pe acesta și pe un alt academician, scriitorul Valeriu Matei, pentru a vedea cum își argumentează decizia cei care au votat împotriva acceptării lui Cărtărescu ca membru al Academiei Română.
- Potrivit sursei citate, Valeriu Matei, care înaintea votului a distribuit și un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, apreciază că acesta a insultat poporul român, el făcând trimitere la „insulte” pe care scriitorul le-ar fi adus lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.