Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive”. Aceasta a menționat că „dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță”.
Potrivit prorectorului Universității din București, cei care iau titularizarea și devin profesori titulari pot să predea „bine sau prost tot pentru restul vieții, pentru că nu mai are nimeni ce să-ți facă”:
„Forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive. Ați auzit câteva dintre ele și la colegii mei. Eu, în general, am o problemă cu datul unor examene în urma cărora devii ceva pentru tot restul vieții. Adică ne uităm și la partea pozitivă, să-i spunem, a titularizării. Tu, dacă ai reușit la examenul de titularizare și devii profesor titular, după aia poți să predai bine sau prost tot pentru restul vieții, pentru că nu mai are nimeni ce să-ți facă.”
Lucian Ciolan este de părere că mulți profesori, după ce iau titularizarea, nu-și mai fac treaba așa cum trebuie:
„Sunt niște evaluări care deocamdată sunt o glumă. Deci, după opinia mea, dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță sau măcar a unor iterații care să-ți atragă atenția că nu faci ce trebuie. Primești un drept, trebuie să ai și responsabilitate. Mulți, după ce își iau titularizarea, pierd o parte din responsabilitate și nu-și mai fac treaba așa cum ar fi normal să și-o facă.”
În legătură cu posturile scoase pentru titularizare, acesta a spus că „se fac abuzuri uriașe”, pentru că „inspectoratele școlare au cuțitul acolo și decid împreună cu școlile”:
„În plus, scoaterea posturilor pentru titularizare nu ține de Ministerul Educației. Ministerul Educației e la primire. Inspectoratele școlare au cuțitul acolo și decid împreună cu școlile dacă un post e bun de scos pentru titularizare. Și evident că se fac abuzuri uriașe acolo. Se fac abuzuri, în sensul în care tu poți să scoți un post la titularizare dacă el are o anumită stabilitate, dacă are predictibilitate și așa mai departe.
Iar analizele astea uneori se fac serios, alteori se fac foarte neserios. Pentru că atunci când un post nu e titularizabil, el este cumva la dispoziția managementului, care poate să jongleze cu el cum vrea: managementului de la nivel de inspectorat sau managementului de la nivel de școală. De-aia avem nevoie de manageri profesioniști și în școală, și în viitoarele direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar, care o să apară la un moment dat.”
Despre Titularizare
Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea.
Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România. În 2024, statul român, prin inspectoratele școlare județene, a scos la concursul de angajare destinat profesorilor și intitulat „titularizare” aproape 75.000 de posturi. Dintre ele, 8.900 de posturi sunt titularizabile (sunt libere cel puțin 4 ani), adică pe acest număr de posturi profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată, restul fiind libere doar pentru o perioadă de la 1 la 3 ani. La concursul de angajare pe aceste 75.000 de posturi, dintre care 8.900 libere pe perioadă nedeterminată, s-au prezentat 31.237 de profesori.
Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare). 41,9% dintre candidații care s-au prezentat și nu s-au retras din examenul de titularizare au obținut note peste 7 (sursa și detalii).
Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.
În luna septembrie, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:
„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).
Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.