Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), a declarat, la emisiunea Educația la putere de la TVR 2, că „transmiterea de cunoștințe nu mai este prioritară, pentru că nu mai este profesorul singurul deținător al cunoașterii”. Potrivit acestuia, acum, accentul este pe formarea de competențe: „competența în sine este un ansamblu de cunoștințe, abilități și atitudini”.
Reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării a afirmat că, din 2012 și până în prezent, reforma curriculară a avut la bază formarea de competențe:
„Începând cu anul 2012, deja s-a început o reformă curriculară, care a parcurs etapele pe nivelurile anterioare de învățământ, adică reforma s-a făcut la învățământul primar, apoi la învățământul gimnazial. S-a completat în 2019 cu educația timpurie, care beneficiază de un nou curriculum și a rămas, într-adevăr, în așteptare acest curriculum pentru învățământul Iiceal. Toată reforma a avut la bază formarea de competențe”.
Gabriel Vrînceanu a precizat că profesorul nu este singurul deținător al cunoașterii: „Deci, față de perioada anterioară, în care cunoștințele erau extrem de importante, da, ca vector al procesului, acum, transmiterea de cunoștințe nu mai este prioritară, pentru că nu mai este profesorul singurul deținător al cunoașterii. O poți accesa de oriunde și la un nivel mult mai amplu decât poate să-l dețină orice persoană.”
Acesta a explicat care sunt atributele prioritare ale profilului de formare:
„Și accentul este pe formarea de competențe. Competența în sine este un ansamblu de cunoștințe, abilități și atitudini. În acest sens, și profilul de formare este, de fapt, construit pe competențe-cheie, cele care sunt prevăzute prin documentele europene din 2018, da, la care, tocmai dintr-o nevoie reală, dintr-o cerere reală și de a clarifica faptul că nu este de ajuns doar să am cunoștințe, nu e de ajuns doar să am abilități, ci este nevoie de valori, da, și de comportamente bazate pe valori, atunci ceea ce are ca noutate profilul de formare, pentru că nu-i primul profil de formare, are un set de nouă atribute prioritare, care se adresează exact acestei zone, undeva de soft și smart skills, nu hard, care ar fi competențele de specialitate sau cele de cultură generală majoră. Și atunci venim în această zonă cu autonom, da, persoană care să fie autonomă, să aibă la bază o etică, să fie creativ, comunicativ, colaborativ, rezilient, responsabil. (…)”
„Pentru mine, cele 8 competențe-cheie înseamnă absolvenți care sunt buni specialiști și cetățeni, iar un bun cetățean înseamnă a fi un român, cetățean european, protector al democrației. Apoi, înseamnă un om echilibrat, care este mulțumit de propria viață, ca să nu spun neapărat un om fericit. Asta trebuie să țintim”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe 6 februarie, la TVR Cultural.
Competențele-cheie care determină profilul de formare a elevului – Legea învățământului preuniversitar
„Curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a) competență de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
b) competență în multilingvism;
c) competență matematică și competență în științe, tehnologie și inginerie;
d) competență digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;
e) competență personală, socială și de a învăța să înveți;
f) competență civică, juridică și de protejare a mediului;
g) competență antreprenorială;
h) competență de sensibilizare și exprimare culturală”, conform articolului 91.
Profilul de formare al absolventului: competențe-cheie pentru învățământul liceal, conform Anexei la Ordinul nr. 6731/2023
Profilul specific de formare al absolventului de liceu, în funcție de filieră și profil curriculum de specialitate
„Raportarea planurilor-cadru de învățământ la profilul de formare al absolventului de liceu și la profilul specific definit pentru fiecare dintre filierele și profilurile din învățământul liceal, având descriptori asociați curriculumului de specialitate
Profilul de formare al absolventului reprezintă referențialul pentru dezvoltarea curriculumului național, definitoriu pentru întreg învățământul preuniversitar obligatoriu, reflectând noua viziune stabilită prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, fiind aprobat prin ordin al ministrului educație nr. 6731/2023, având la bază competențe-cheie și atribute prioritare, selectate și evidențiate în Anexa nr. 1, din documentul pus în dezbatere publică.
Profilul specific de formare al absolventului de liceu teoretic, tehnologic și vocațional completează profilul general de formare al absolventului de învățământ liceal.
- Profilul general corespunde în mod direct curriculumului-nucleu (trunchiului comun), dar vizează indirect și curriculumul de specialitate, fiind susținut și prin curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.
- Profilul specific corespunde direct curriculumului de specialitate, determinând adecvat dezvoltarea competențelor-cheie și a atributelor prioritare.
La elaborarea proiectelor de plan-cadru de învățământ s-au avut în vedere elementele generale, cât și cele specifice ale profilului de formare, pentru a asigura identitatea fiecărei filiere și, după caz, fiecărui profil.
Competențele presupun o triadă formată din cunoștințe declarative (cunoștințe – a ști să comunicăm), cunoștințe procedurale (abilități – a ști să faci), precum și atitudini și valori (modul în care ne raportăm la ceea ce știm și facem), exprimată mai specific în rezultate de învățare, acestea având ponderi diferite în funcție de domeniu.
Cunoștințele declarative oferă înțelegere adecvată a lumii și o componentă culturală, ambele importante pentru formarea de persoane autonome, rezistente la manipulare, capabile să utilizeze și să dezvolte flexibil aspectele practice.
Cunoștințele procedurale ajută la rezolvarea unor probleme profesionale și de viață, transformându-ne în persoane eficiente.
Atitudinile și valorile oferă o raportare responsabilă și deschisă la ceea este bun/util și de ce, oferindu-ne sensuri și semnificații, cu impact asupra stării de bine și asupra motivațiilor sociale și de învățare.
De asemenea, acestea reprezintă componenta curriculară cea mai vulnerabilă la influențele mediului extra-educațional, producând un curriculum ascuns care poate intra în conflict cu cel formal și non-formal propus de școală. În acest sens, prin curriculumul național, ne propunem ca această componentă valorică să fie evidențiată în toate etapele procesului de predare-învățare-evaluare, prin identificarea unor mijloace de formare în activitățile de predare-învățare, dar și prin construirea unor instrumente relevante de evaluare a acestei componente pentru traseul și profilul de formare a absolventului”, se precizează în proiectul planurilor-cadru pus în consultare publică.