„Până acum învățământul profesional era rupt de liceu, eticheta a fost una negativă, ca o nereușită. Faptul că nu mai e rută separată, ci rută integrată în învățământul obligatoriu, dă o șansă suplimentară”, a declarat Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), la emisiunea Educația la putere de la TVR 2, pe 30 aprilie.
„Faptul că până acum învățământul profesional era rupt de liceu avea clar o conotație <<n-a reușit la liceu, a intrat la profesional>>, deci e clar că eticheta în timp a fost una negativă, ca o nereușită, deși nu neapărat toți elevii care ajungeau acolo aveau această perspectivă de nereușită, dar eticheta rămâne.
Legea învățământului preuniversitar are ca inițiativă înglobarea, includerea învățământului profesional, integrarea sa în cel liceal, astfel încât să nu mai am etichete diferite”, a evidențiat Gabriel Vrînceanu.
„Sunt operatori economici care trec dincolo doar de o relație cu elevul în care <<te învăț ca să te folosesc mai târziu>>. Trebuie sa fii un pic persuasiv cu elevul, astfel încât să-l atragi și să îi dovedești că e o cale pe care merită să o urmeze”, a adăugat Gabriel Vrînceanu.
Declarațiile lui Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, despre învățământul profesional
„Învățământul tehnologic însumează o multitudine de domenii, o varietate foarte mare și atunci nu poți să folosești patul lui Procust pentru a aplica aceeași soluție. Ceea ce s-a generat din discuții este foarte clar: atâta timp cât parteneriatul nu cade în formal, ci devine unul real în care fiecare este responsabil și interesat de copilul respectiv, în acel moment cred că lucrurile sunt pe o cale de reușită.
Dacă unul dintre parteneri este “trădător” între ghilimele, adică nu nu colaborează real nu își face treaba, este clar că elevul va simți și nu se va simți împlinit, dar cunosc situații în care, într-adevăr, operatorul economic care are responsabilitate în crearea de curriculum, deci are componenta sa esențială, contribuie la el, iar acest curriculum nu înseamnă că trebuie să acopere doar disciplinele de specialitate, cele prin care își formează competențe, pentru că vorbim de competențe hard, competențe soft.
Sunt operatori economici care trec dincolo doar de o relație cu elevul în care <<te învăț ca să te folosesc mai tarziu>>.
Trebuie sa fii un pic persuasiv cu elevul, astfel încât să-l atragi și să îi dovedești că e o cale pe care merită să o urmeze.
Faptul că până acum învățământul profesional era rupt de liceu avea clar o conotație <<n-a reușit la liceu, a intrat la profesional>>, deci e clar că eticheta în timp a fost una negativă, ca o nereușită, deși nu neapărat toți elevii care ajungeau acolo aveau această perspectivă de nereușită, dar eticheta rămâne.
Legea învățământului preuniversitar are ca inițiativă înglobarea, includerea învățământului profesional, integrarea sa în cel liceal, astfel încât să nu mai am etichete diferite.
Suntem în învățământul obligatoriu, deci toată lumea își continuă școala că poate să continue la un nivel 3 de calificare, cu 3 ani în loc de 4 este o chestie de opțiune a elevului care poate fi definită până în clasa a XI-a și după aceea regândită și să continue când are posibilitatea. Chiar și din punct de vedere al acestei inserții în educație, nu numai în profesiune, faptul că nu mai e rută separată, ci ruta integrată în învățământul obligatoriu, dă o șansă suplimentară, adică nu consideri că acolo este maximul tău potențial.”
Informații de context despre învățământul profesional și dual
Elevii admiși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026 dobândesc o calificare de nivel 4, la finalizarea liceului tehnologic, conform unei derogări de la legea învățământului preuniversitar introdusă de Ministerul Educației.
Pentru admiterea în învățământul profesional și dual pentru anul școlar 2025-2026, Ministerul Educației a modificat legea învățământului preuniversitar astfel:
- Elevii care intra în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026 vor dobândi o calificare de nivel 4, în baza unui examen de certificare a calificării profesionale, la finalizarea liceului tehnologic.
- Se poate organiza în continuare învățământ profesional și dual cu durata de 3 ani în școli profesionale independente sau afiliate la licee tehnologice.
- Apoi, absolvenții învățământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare profesională de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor.
- Pentru obținerea unui certificat de calificare profesională de nivel 4, absolvenții învățământului profesional pot continua studiile în ultimii 2 ani ai învățământului liceal tehnologic.
Practic, prin această derogare, ministerul asigură ruta completă pentru a putea urma studii universitare duale doar pentru elevii de la liceele tehnologice, iar cei care urmează învățământul profesional și dual de 3 ani și dobândesc calificare de nivel 3, trebuie să urmeze apoi încă doi ani de liceu tehnologic, ca și până acum.
Liceele tehnologice duale ar trebui să funcționeze pe un principiu nou. În loc de 5 ani pentru nivel de calificare 4, adică 3 ani în școli profesionale și duale și apoi 2 în licee tehnologice, în liceele tehnologice duale, elevii pot avea nivel de calificare 3 după primii 3 ani și nivel de calificare 4 după 4 ani de liceu, conform art. 104 din legea învățământului preuniversitar.
Învățământul preuniversitar tehnologic se va desfășura exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul școlar 2029—2030, mai prevede legea.