Profesorii de Geografie din București și Galați, alături de cercetătorii de la Institutul de Geografie al Academiei Române, critică propunerile de planuri-cadru pentru liceu și solicită Ministerului Educației menținerea Geografiei ca disciplină obligatorie pentru toți elevii de liceu, indiferent de filieră. Aceștia argumentează că eliminarea sau limitarea orelor de Geografie ar avea consecințe grave asupra culturii generale a tinerilor și asupra capacității acestora de a înțelege problemele globale, de la schimbările climatice la dezvoltarea durabilă.
Institutul de Geografie subliniază într-un comunicat publicat pe site-ul instituției că această disciplină „joacă un rol esențial în educația preuniversitară, contribuind la formarea unor competențe cheie” și că „ajută elevii să înțeleagă și să analizeze relațiile complexe dintre fenomenele naturale și activitățile antropice”.
Într-un document transmis Ministerului Educației, cercetătorii atrag atenția că Geografia este „una dintre disciplinele de bază în formarea culturii generale”, alături de Istorie și Limba Română, și că oferă „competențe digitale aplicabile în carierele viitoare ale elevilor, inclusiv în domenii precum planificarea teritorială, protecția mediului, cartografiere digitală și turism”.
De asemenea, specialiștii de la Academia Română consideră că „ar fi necesar să se analizeze posibilitatea ca Geografia să fie menținută ca disciplină obligatorie pe toată durata învățământului liceal la toate filierele, precum și ca probă scrisă, la alegere, la examenul de bacalaureat, pentru toate filierele, profilurile și specializările”.
- DOCUMENT DESCARCĂ Punctul de vedere al Institutului de Geografie al Academiei Române (sursa):
Profesorii de Geografie din Galați: „Geografia este esențială pentru dezvoltarea valorilor educaționale”
Profesorii de Geografie din județul Galați argumentează că disciplina contribuie direct la „dezvoltarea valorilor educaționale și formarea profilului absolventului de liceu” și că este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin Agenda ONU 2030 și prin politicile educaționale europene, care vizează o „Europă mai pregătită educațional”, „mai ecologică” și „mai conectată”.
Aceștia subliniază că Geografia nu doar că sprijină înțelegerea patrimoniului cultural și diversității europene, dar și că „abordează interdisciplinar și transdisciplinar conținuturile care explică fenomenele geografice în ansamblul lor”, ceea ce permite elevilor să dezvolte gândirea critică și capacitatea de argumentare. Profesorii consideră că, având în vedere performanțele constante la examenul de Bacalaureat, unde promovabilitatea a fost „constantă de peste 95% la nivelul județului”, și la competițiile internaționale, eliminarea Geografiei din trunchiul comun este „o decizie nejustificată”.
De asemenea, ei consideră că noua reformă este în contradicție cu direcțiile asumate de România ca stat membru UE și că decizia de a exclude Geografia de la clasele a XI-a și a XII-a „nu poate fi justificată în condițiile în care globalizarea, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă sunt teme centrale ale politicilor educaționale”.
- DOCUMENT DESCARCĂ Punctul de vedere al Profesorilor de Geografie din județul Galați:
Profesorii de Geografie din București: „Geografia este esențială pentru înțelegerea schimbărilor globale”
Profesorii de Geografie din București susțin într-o poziție transmisă Edupedu.ro că programele școlare actuale demonstrează clar că „cel puțin patru dintre cele șase tendințe și provocări globale din schimbarea curriculară în context contemporan și internațional constituie obiect de studiu pentru Geografie”. Aceste tendințe includ „dezvoltarea durabilă și protejarea mediului”, „globalizarea și creșterea interdependențelor”, „avansul tehnologiei și impactul asupra pieței muncii” și „diversitatea”.
Profesorii din Capitală consideră că „Geografia trebuie inclusă în trunchiul comun la toate clasele (IX-XII) de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările profesionale” pentru a asigura pregătirea adecvată a elevilor pentru provocările viitorului.
- DOCUMENT DESCARCĂ Punctul de vedere al Profesorilor de Geografie din Municipiul București:
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Foto: © Photosvit | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.