Disciplina Logică, argumentare și comunicare oferă elevilor una dintre cele mai predictibile și obiective probe din cadrul Bacalaureatului, afirmă profesorul Florin George Popovici. Într-un ghid detaliat de recomandări pentru cititorii Edupedu.ro, acesta subliniază că succesul la examen depinde nu doar de învățarea teoriei, ci și de rigoarea în exprimare și atenția acordată detaliilor. „Nucleul dur al logicii formale are mai curând de-a face cu concentrarea, cu grija sporită la detalii și, nu în ultimul rând, cu respectul pentru corectitudinea și eleganța expresiei lingvistice”.
Pentru Subiectul I, profesorul insistă asupra înțelegerii riguroase a conceptelor cheie precum demonstrația, clasificarea și raporturile dintre termeni. „Este necesară o atenție crescută la posibilele formulări echivalente pentru raportul de ordonare: specia este subordonată genului, în timp ce genul este supraordonat speciei”, atrage atenția Popovici, subliniind riscurile confuziilor la diagrama Euler. De asemenea, el recomandă ca itemii grilă să fie citiți „cu atenție sporită, mai ales dacă formulările sunt ample sau în măsură să provoace o aparentă perplexitate”.
- Florin George Popovici este profesor doctor și predă la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.
În Subiectele II și III, logica deductivă și silogistică devin esențiale. Popovici atrage atenția asupra conversiunilor și obversiunilor corecte, mai ales când propozițiile sunt formulate în limbaj natural: „Un loc în care, din păcate, se pierde punctaj este inferența deductivă imediată prin obversiune”.
Tot el subliniază importanța construirii unor silogisme plauzibile, care „să nu atenteze la simțul comun, nici banale, nici mult prea sofisticate”. Profesorul îi încurajează pe elevi să trateze proba cu seriozitate și să valorifice avantajul disciplinei: „logica se apropie cel mai mult de exigența obiectivității pe care o revendică, de obicei, științele exacte”.
Calendar BAC 2025 pe scurt:
10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă- 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
Seria de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2025 poate fi accesată aici – edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/ și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori.
Redăm integral recomandările profesorului Florin George Popovici, parțial prezentate și în 2024:
„Câteva recomandări privind rezolvarea subiectelor la disciplina de bacalaureat Logică, argumentare și comunicare
Prin nivelul ridicat de predictibilitate și relativ scăzut de subiectivitate, proba de bacalaureat la disciplina Logică, argumentare și comunicare oferă elevilor posibilitatea de a-și anticipa rezultatul sau nota obținută. Dincolo de criticile nejustificate pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului la adresa logicii formale, cum că ar fi mult prea abstractă, tehnică, îndepărtată de tumultul realității cotidiene etc., admit cu îndrăzneală și luciditate că disciplina în cauză deține totuși un avantaj dificil de contestat: se apropie cel mai mult de exigența obiectivității pe care o revendică, de obicei, științele exacte (matematică, fizică etc.), deziderat mai puțin ușor de atins în domeniul materiilor socio-umane. Fără a abuza de răbdarea cititorului, ofer, în cele ce urmează, câteva considerații cu rol călăuzitor pentru elevii care au decis să susțină în acest an examenul de bacalaureat la disciplina Logică, argumentare și comunicare. Mărturisesc, totodată, cu onestitatea intelectuală cuvenită, că prezentele considerații sunt grefate de autor pe articulațiile unei serii de recomandări anterioare. Totodată, nădăjduiesc cu sinceritate ca aceste sfaturi să fie de folos celor interesați. Așa că, ex abrupto, voi intra în… subiecte.
Subiectul I
Pentru rezolvarea corectă a itemilor tip-grilă, de la punctul A, este necesară cunoașterea principalelor elemente de conținut prezente în programă: demonstrația (structură, reguli de corectitudine), clasificarea (semnificație, reguli de corectitudine), termenul (relația dintre extensiune și intensiune, specificul raporturilor logice între termeni și clasificarea acestora din perspectivă extensională și/sau intensională), propoziția categorică (structură, tipologie, limbaj formal/natural ș.a.), raționamentul/inferența (caracterizare generală, formulări standard și non-standard, tipologie etc.) ș.a.m.d. Recomand ca fiecare item să fie citit cu atenție sporită, mai ales dacă formulările sunt ample sau în măsură să provoace o aparentă perplexitate. În ceea ce privește cerința de la punctul B, invit elevii să reprezinte grafic mai întâi pe ciornă raporturile corespunzătoare dintre termeni, iar apoi, după verificarea corespondenței dintre diagrama Euler obținută și descrierile cuprinse în text, să transcrie reprezentarea pe foaia de examen. Este necesară o atenție crescută la posibilele formulări echivalente pentru raportul de ordonare: specia este subordonată genului, în timp ce genul, cum este și firesc, este supraordonat speciei, iar o nefericită confuzie între acestea poate duce la pierderea punctajului acordat diagramei. Cât despre enunțul particular de tipul „Unii… nu sunt…” referitor la doi termeni aflați în raport de opoziție, este important să se admită că o astfel de propoziție este adevărată pe baza raportului de subalternare: ceea ce se enunță despre toți ca fiind adevărat, trebuie admis și despre unii.
Subiectul II
Cerința de la punctul A presupune, ca o condiție prealabilă, stăpânirea raporturilor dintre propozițiile categorice și transcrierea corectă, atât în limbaj formal, cât și natural, a celorlalte enunțuri corespunzătoare pătratului logic. Este important ca formulările limbajului natural să nu omită, din grabă sau neatenție, niciun cuvânt prezent în structura propoziției, totodată propozițiile obținute să fie adaptate exigențelor gramaticale. Dincolo de raporturile corespunzătoare pătratului logic, asupra cărora nu se impune să insist, recomand elevilor o atenție sporită la modul în care realizează conversiunile și obversiunile corecte de la punctul B, mai ales atunci când formulează propozițiile în limbaj natural. Este oportun să se precizeze tipul de limbaj folosit: limbajul formal (schemele de inferență redate complet, cu premisă și concluzie) și limbajul natural (scrierea propozițiilor cu rol de conversă și obversă). Un loc în care, din păcate, se pierde punctaj este inferența deductivă imediată prin obversiune, mai ales în situația în care al doilea termen al propoziției date în limbaj natural conține un cuvânt al cărui antonim (echivalentul negației logice) este neclar sau dificil de stabilit, fiind necesară folosirea expresiei „non-….”.
La punctul C, reamintesc faptul că șirul de transformări propoziționale se realizează dinspre finalul enumerării de tipul „obversa conversei contradictoriei…”. La acest subiect, o dată ajunși la o propoziție cu rol de conversă, pe care urmează să o transformăm într-o obversă (obversa conversei), se cuvine să fim atenți asupra cărui termen aplicăm negația, ea fiind atribuită celui de-al doilea termen, în acest caz termenul S, ce îndeplinește rolul de predicat în conversă. La punctul D, este esențial să identificăm în mod corect rolul propozițiilor din structura argumentelor celor doi elevi, mai ales atunci când indicatorii logici sunt impliciți, subînțeleși, sau când ordinea propozițiilor se abate de la structura standard (mai întâi premisa și apoi concluzia). De exemplu, în raționamentul „este clar că unele informații vehiculate în mediul online sunt tentative eficiente de manipulare, de vreme ce tentativele eficiente de manipulare sunt informații vehiculate în mediul online”, concluzia argumentului este prima propoziție, fiind introdusă de indicatorul „este clar că…”, în timp ce a doua propoziție, introdusă prin indicatorul logic „de vreme ce…” îndeplinește rolul de premisă a argumentului. Recomand elevilor să identifice corect indicatorii logici de concluzie (putem spune că, atunci, deci, rezultă că, este evident/adevărat/clar că…etc.) și de premisă (dacă, fiindcă, în măsura în care, deoarece, pe baza faptului că, întrucât…etc.). Traducerea textelor celor doi elevi, X și Y, în limbaj formal presupune ca, după stabilirea concluziei, să transcriem pe foaia de examen mai întâi formula premisei, urmată, cum este firesc, de formula concluziei.
Este de ajutor să stabilim pe foaia cu cerințe, prin subliniere, termenii cu rol de subiect și predicat logic din premise pentru a vedea, ulterior, ce se întâmplă cu acești termeni în concluzie (dacă își modifică locul sau rămân pe aceeași poziție, dacă primesc sau nu o negație pe al doilea termen). Cât despre explicarea corectitudinii sau incorectitudinii raționamentelor celor doi elevi, pe lângă referința la legea distribuirii termenilor, este de dorit să se precizeze ce termeni sunt distribuiți în concluzie și ce se întâmplă cu aceștia în premisă: dacă termenul/termenii respectivi sunt distribuiți atât în concluzie, cât și în premisă, se respectă legea distribuirii termenilor (au existat subiecte în care se solicita explicația unui raționament prin conversiune corect), iar dacă termenul/termenii respectivi sunt distribuiți în concluzie, fără a fi distribuit/distribuiți în premisă, se încalcă legea distribuirii termenilor. Recomand mai multă atenție la formulările justificative de la punctul D, subpunctul c, în măsura în care răspunsul poate face diferența între o explicație care primește întregul punctaj din barem și una care primește un punctaj parțial. Explicația corectitudinii/incorectitudinii celor două raționamente trebuie să înceapă cu analiza concluziei (distribuirea termenilor), pentru a face ulterior referire la premisă.
Subiectul III
La cerința prezentă la punctul A, subpunctul b), acolo unde, după scrierea celor două scheme de inferență (de la subpunctul a), trebuie construit în limbaj natural un silogism, plecând de la una dintre cele două scheme, recomand ca formulările celor două premise și a concluziei să se apropie, pe cât posibil, de condiția materială a adevărului, chiar dacă silogismul ales (oricare dintre cele două!) este posibil să fie unul nevalid. Recomand folosirea termenilor compuși, totodată să se depună un efort suplimentar pentru conceperea unor premise plauzibile, care să nu atenteze la simțul comun, nici banale, nici mult prea sofisticate. La cele două diagrame Venn cu rolul de verificare a corectitudinii sau incorectitudinii logice a silogismelor este important să se reprezinte corect premisele, iar dacă din cele două premise rezultă și reprezentarea concluziei, să se decidă că silogismul este valid. Excepția la această considerație este aceea că în cazul silogismelor cu două premise universale și o concluzie particulară, unde este important să se observe câte zone din cei trei termeni sunt desființate prin hașurare. Dacă unul dintre termeni are trei zone hașurate (pot fi chiar doi termeni într-o astfel de situație), iar adăugarea unui însemn „x” duce la apariția concluziei, se cuvine să se decidă în favoarea validității silogismului (exemple: aai-1/4, eao-1/2/3/4, aeo-2/4 etc.).
Recomand ca la punctul B să se acorde un plus de concentrare construcției silogismului în limbaj natural, plecând de la concluzia dată. Este important să se opteze pentru o schemă de inferență a unui mod valid. Pe baza experienței de evaluator, am constat că elevii preferă să construiască argumente din figura 1, figură ce conține silogisme corecte pentru cele patru propoziții categorice cu rol de concluzie: a, e, i și o). Este important ca termenul mediu (M) să fie ales astfel încât, plasându-l în relație cu termenii extremi (S și P), să genereze premise adevărate sau plauzibile.
La punctul C, este extrem de important să se citească atent argumentul silogistic dat în limbaj natural, să se stabilească în mod corect concluzia ce se poate găsi pe primul loc în argument, pe locul al doilea sau, precum în forma standard, poate fi așezată chiar pe ultimul loc, situație în care este posibil să fie inversate premisele. O dată ce am stabilit concluzia, am identificat termenul minor (S) și termenul major (P), iar în propozițiile rămase, cu rol de premise, stabilim termenul care se repetă, acesta fiind termenul mediu (M). Reordonăm, pe ciornă, într-o schemă de inferență standard, cele trei propoziții – premisa majoră și premisa minoră, urmate de concluzie –, după care stabilim în dreptul fiecărui termen din propozițiile componente ale silogismului distribuirea (+) sau nedistribuite (-) fiecăruia. O dată realizate aceste etape de analiză prealabilă, se poate trece la lectura celor patru propoziții din cerință și la stabilirea răspunsului corect (pe care-l notăm cu A, pentru adevărat și cu F, pentru fals).
La punctul D, având drept primă cerință menționarea unei reguli de corectitudine pe care o încălcă o definiție dată, recomand ca denumirea regulilor să nu fie trunchiată sau simplificată excesiv. Mai mult, menționarea regulii poate fi însoțită de o explicare succintă a acesteia. De exemplu, dacă definiția „satul este locul unde s-a născut veșnicia” încalcă regula clarității și preciziei, se poate preciza că definitorul conține o expresie vagă/neclară. O atenție deosebită trebuie acordată acelor definiții ce pot să încalce simultan două reguli de corectitudine. În acest caz, va fi aleasă la subpunctul a) regula mai evident încălcată. Cât despre alegerea unei alte reguli la subpunctul b) și precizarea acesteia, recomand ca opțiunea pentru o anumită regulă să fie precedată de stabilirea ușurinței cu care poate fi încălcată printr-un exemplu la subpunctul c).
În loc de concluzii…
Deși este tributară paradigmei clasice a minții ca mecanism de calcul formal, logica, așa cum este studiată în liceu, nu solicită neapărat din partea elevului capacitatea de a reține docil o serie de informații sau de a aplica formule și algoritmi la contexte discursive mai mult sau mai puțin inspirate. Nucleul dur al logicii formale are mai curând de-a face cu concentrarea, cu grija sporită la detalii și, nu în ultimul rând, cu respectul pentru corectitudinea și eleganța expresiei lingvistice. O astfel de competență este necesară tinerilor absolvenți de liceu mai ales astăzi, în condițiile în care vârtejul lumii tehnologice tinde să-i priveze de un bun inestimabil: atenția.
Conștient de orice neajuns sau de fiecare aspect ce poate fi îmbunătățit, închei prezentul articol prin a reafirma speranța ca elevii ce au optat în acest an pentru disciplina Logică, argumentare și comunicare la examenul de bacalaureat să dovedească gândire structurată, concentrare și, nu în ultimul rând, inspirație. Succes!”