Peste 65% dintre elevii și părinții participanți la un studiu de percepție al Institutului de Științe ale Educației, publicat de Ministerul Educației consideră că acordarea burselor în ultimii doi ani școlari a avut impact asupra performanței și motivației școlare în cazul celor din mediul urban iar pentru elevii din mediul rural efectul a fost participarea la ore și reducerea abandonului. Studiul, care poate fi descărcat la finalul articolului, arată perspectivele părinților, elevilor și directorilor de școală privind impactul burselor. De remarcat că a fost publicat după ce ministrul Educației, Daniel David a anunțat deja decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență.
- Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aproximativ 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori.
Efectele acordării burselor diferă în funcție de mediu: pentru elevii din rural bursele în general au avut ca efect atât creșterea prezenței la școală și reducerea absenteismului, iar pentru elevii din urban – impulsionarea motivației școlare și creșterea performanțe, arată studiul „Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație – percepții ale actorilor educaționali”, cerut de Ministerul Educației și realizat în septembrie 2024 – aprilie 2025.
Elevii din mediul urban, de la gimnaziu și licee teoretice și care provin din familii „fără vulnerabilități” sunt cei care au beneficiat mai mult de bursele de merit (93% vs. 35% pentru elevii din familii vulnerabile), reiese din studiul realizat de Institutul de Științe ale Educației, care analizează implementarea metodologiilor pentru anii școlari 2023-2024 și 2024-2025 – caracterizați de metodologii distincte în acordarea burselor”.
„Elevii din grupuri vulnerabile au beneficiat într-o măsură mai mică de această bursă decât cei care proveneau din familii fără vulnerabilități. În funcție de nivelul educațional, părinții cu educație superioară au raportat în ponderi mai ridicate primirea bursei de merit de către copiii lor, decât cei cu educație scăzută”, mai scrie în raportul de cercetare realizat în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025.
Directorii din mediul urban, comparativ cu cei din rural, au raportat o creștere mai
mare a motivației pentru învățare (74% versus 55%) și a performanțelor școlare (58%
versus 40%), ca urmare a acordării burselor.
Creșterea motivației pentru învățare este raportată mai frecvent drept un efect al
burselor de părinții copiilor care învață la filiera teoretică, iar reducerea absenteismului, ca efect al burselor raportat de părinți, este considerabil mai pronunțată la liceele tehnologice.
Pentru anul școlar 2024-2025, când bursa de reziliență a fost introdusă de fosta ministră Ligia Deca, datele arată că „în condițiile limitării burselor de merit la media de 9,50 și menținerii procentului de bursieri la 30% dintre elevii clasei, profesorii diriginți au declarat că, în anul școlar 2024-2025, peste jumătate (55%) dintre clasele evaluate au asigurat burse de merit și reziliență pentru elevi cu medii de cel puțin 8,50.
Gradul de scepticism crește ușor în rândul profesorilor din mediul rural; 19% dintre aceștia, față de 14% dintre cei din urban, consideră că acest tip de bursă de reziliență nu va influența progresul școlar.
Efecte ale burselor
- Din perspectiva elevilor
Aproape toți elevii participanți la studiu (99,7%) consideră că bursele au avut un
impact asupra lor, efectul cel mai frecvent declarat (66%) fiind îmbunătățirea
performanței școlare.
Elevii din familii cu situație precară, beneficiari ai burselor sociale, menționează mai
des că bursa a dus la creșterea competiției și declară mai rar că aceasta a contribuit la
îmbunătățirea rezultatelor școlare sau la reducerea absenteismului.
- Din perspectiva părinților
Aproape 65% dintre părinți raportează ca principal efect o creștere a motivației elevilor
pentru învățare.
Influența burselor asupra motivației pentru învățare crește progresiv, ca frecvență, de
la ciclul primar (42,7%) la gimnaziu (67,1%) și liceu (70,1%), cu o scădere în
învățământul profesional dual (69,2%) și în învățământul profesional cu durata de 3
ani (54,8%).
Bursele au un impact financiar mai accentuat în zonele rurale, în ceea ce privește
acoperirea cheltuielilor educaționale. Astfel, media scorului de utilitate a bursei este
mai mare în cazul părinților din rural, față de cei din urban (3,16 în mediul rural față
de 2,78 în mediul urban, calculată pe scala de la1=„deloc” la 5=„în foarte mare
măsură”).
Creșterea motivației pentru învățare este raportată mai frecvent drept un efect al
burselor de părinții copiilor care învață la filiera teoretică (74% din mențiuni),
comparativ cu cei ai copiilor care învață la filiera tehnologică (65% din mențiuni) sau
vocațională (68% din mențiuni).
Reducerea absenteismului, ca efect al burselor raportat de părinți, este considerabil
mai pronunțată la liceele tehnologice (21,3%) față de cele teoretice (8,4%) și
vocaționale (13,3%).
Unul din cinci părinți declară că nu au observat schimbări notabile în atitudinea sau
comportamentul școlar al copiilor, ca urmare a primirii burselor.
- Din perspectiva directorilor
- Opiniile directorilor întrunesc un scor mediu de 3,75 (pe o scală de la 1=„deloc” la
5=„în foarte mare măsură”) privind valoarea burselor ca investiție pe termen lung în
sistemul educațional, ceea ce sugerează o percepție generală moderată spre pozitivă
și un consens destul de puternic în această direcție. - Creșterea prezenței elevilor la ore este cel mai substanțial impact al burselor școlare,
în viziunea directorilor (81,5% dintre respondenți), urmat de creșterea motivației
elevilor pentru învățare (62,5%), de îmbunătățirea rezultatelor școlare (47,5%) și de
reducerea abandonului școlar (47,2%). - Directorii din mediul urban, comparativ cu cei din rural, au raportat o creștere mai
mare a motivației pentru învățare (74% versus 55%) și a performanțelor școlare (58%
versus 40%), ca urmare a acordării burselor. - Ponderi mai mari dintre directorii din mediul rural, față de cei din urban (88% versus
81%) au declarat că absenteismul și abandonul școlar au scăzut după primirea
burselor.
„Analiza comparativă a percepțiilor elevilor, părinților, profesorilor și directorilor privind
efectele burselor școlare evidențiază diferențe considerabile”, precizează studiul.
- Motivația pentru învățare: doar 11,1% dintre elevi consideră că motivația lor pentru
învățare a crescut în urma primirii bursei, în contrast cu 64,6% dintre părinți, 63,2% dintre profesori și 62,5% dintre directori care identifică o creștere a motivației pentru învățare a elevilor. - Îmbunătățirea rezultatelor școlare: elevii, beneficiarii direcți ai burselor, recunosc în cea mai mare măsură (67,3%) impactul pozitiv al acestora asupra rezultatelor școlare, în timp ce părinții se situează la polul opus (24,3%), iar directorii (47,5%) și profesorii (42,5%) oferă evaluări moderate.
- Reducerea absenteismului: directorii (81,5%) și profesorii (74,9%) identifică reducerea absenteismului ca fiind efectul cel mai clar al burselor, față de doar 34,9% dintre elevi și 12,3% dintre părinți care confirmă acest efect.
- Competiția și cooperarea între elevi: directorii (50,4%) și profesorii (34,9%) observă mai frecvent modificări în ceea ce privește competiția ca efect al acordării burselor școlare, comparativ cu 26,4% dintre părinți și doar 10,9% dintre elevi.
- Lipsa efectelor observabile în plan școlar: 20,9% dintre părinți nu observă efecte sau
schimbări, 12,4% dintre profesori împărtășesc această opinie, în timp ce doar 3,2% dintre directori și 1% dintre elevi consideră că bursele nu au produs schimbări.
Rolul bursei tehnologice în alegerea învățământului profesional
- Profesorii sunt mult mai convinși că această bursă a influențat elevii în alegerea acestui tip de școală (peste 70%), comparativ cu mai puțin de jumătate dintre elevi care împărtășesc această opinie. La polul opus, 39% dintre elevi nu sunt de acord că bursa ar fi avut acest impact, față de doar 12% dintre profesori.
- 15% dintre profesori și 14% dintre elevi nu pot aprecia dacă bursa a jucat un rol în alegerea învățământului profesional.
Conform datelor colectate prin chestionare, la nivelul anului școlar 2023-2024:
- Din totalul elevilor care au participat la cercetare, 71,3% declară că au beneficiat de cel
puțin o bursă în anul școlar 2023-2024. - Bursele de merit au fost regăsite în aproape toate unitățile școlare din eșantion, conform declarațiilor directorilor, cu o pondere mai ridicată în mediul urban, în școlile cu personalitate juridică, în învățământul gimnazial, respectiv în liceele teoretice. Elevii din grupuri vulnerabile au beneficiat într-o măsură mai mică de această bursă. Ponderi cu aproape 40 p.p. mai mari de elevi și părinți din familii fără vulnerabilități au declarat că au primit bursă de merit, față de cei din familii vulnerabile (93% elevi și 73% părinți din familii fără vulnerabilități, față de 35% elevi și 35% părinți din familii vulnerabile).
Educația superioară a părinților crește probabilitatea ca elevul să primească bursă de merit, față de elevii ai căror părinți au educație scăzută. - Bursele sociale au fost acordate într-o mai mare măsură în unitățile școlare din mediul rural și în școlile gimnaziale, profesionale și în liceele tehnologice (toți directorii din mediul rural declară că acordă în unitățile lor acest tip de bursă). Educația scăzută a părinților crește probabilitatea ca elevul să primească bursă socială, față de elevii ai căror părinți au educație superioară.
- Bursele de excelență olimpică au fost acordate mai frecvent în mediul urban decât în cel rural și au fost mai răspândite în liceele vocaționale și cele teoretice. Bursele de excelență olimpică au fost, de asemenea, mai frecvente la elevii din familii fără vulnerabilități; părinții cu educație superioară au raportat în ponderi mai ridicate primirea bursei de către copilul lor, față de părinții cu educație scăzută.
- Bursele tehnologice au fost mai răspândite în mediul urban decât în rural. Elevii și părinții din familii vulnerabile declară că au beneficiat într-o măsură mai mare de burse
tehnologice, decât cei din familii fără vulnerabilități (10% elevi și 7% părinți din familii
vulnerabile declară primirea acestui tip de bursă, față de 7% elevi și 4% părinți din familii fără vulnerabilități). Părinții cu educație scăzută au raportat mai frecvent primirea acestei burse de către copii, în comparație cu părinții cu educație ridicată. - Bursele pentru mame minore au fost mai frecvente în mediul urban, fiind acordate mai des în liceele tehnologice decât în cele teoretice și vocaționale. 26 eleve incluse în eșantion au primit acest tip de bursă, dintre care 10 învățau în învățământul profesional/dual, 8 la liceu și 8 la gimnaziu (12 dintre acestea provenind din familii vulnerabile). Părinții cu educație scăzută sau medie au raportat mai frecvent primirea acestei burse de către fetele lor.
- Suspendarea burselor este un aspecte menționat de majoritatea unităților școlare implicate în cercetare, cu o frecvență mai ridicată în mediul urban și învățământul profesional. Cele mai frecvente motive pentru suspendare, raportate de directori și profesori, au fost legate le absențele elevilor, în special în liceele tehnologice și în școlile profesionale.
- Părinții au confirmat că absențele au fost motivul principal, precum și scăderea notei la purtare. Un procent relativ mare de părinți (30% din cei 256 de părinți care au oferit răspunsuri la întrebarea deschisă privind motivele suspendării) nu cunoștea motivele suspendării burselor.
- Suplimentarea burselor a fost o practică mai rar întâlnită în anul școlar 2023-2024, mai frecventă în mediul urban și în licee, fiind realizată în principal din fonduri alocate de autoritățile locale. Majoritatea suplimentărilor au vizat bursele de merit și cele sociale.
- Feedbackul colectat de către școli despre bursele școlare în anul 2023-2024 a fost solicitat cel mai frecvent de la elevi, urmați de părinți și comunitate, în timp ce autoritățile locale au fost consultate mai rar. În mediul rural, școlile au fost interesate de feedback de la o gamă mai largă de actori, comparativ cu școlile din mediul urban.
Conform datelor colectate prin chestionare, la nivelul anului școlar 2024-2025, noua
metodologie de acordare a burselor școlare este percepută pozitiv de către directori, dar cu
anumite rezerve de către profesorii respondenți.
- În timp ce 86% dintre directori cred că bursele sprijină elevii vulnerabili, doar 65% dintre profesori sunt de acord cu acest aspect.
- Majoritatea directorilor (82%) apreciază rolul burselor în susținerea elevilor capabili
de performanță, comparativ cu doar 59% dintre profesori. - Criteriile de acordare sunt apreciate a fi clare de 75% dintre directori și de 66% dintre
profesori, respectiv echitabile de 59% dintre directori și de 52% dintre profesori. - În ceea ce privește implementarea administrativă, 90% dintre directori consideră că
rolul lor este bine definit în acest proces, față de 64% dintre profesori. - Două treimi dintre directori și peste o treime dintre profesori consideră că
implementarea nu s-a simplificat, iar 41% dintre directori și 34% dintre profesori nu
sunt de acord cu afirmația că întocmirea dosarelor de către beneficiari ar fi mai simplă.
Astfel, deși metodologia este apreciată pentru claritate și impact, mai ales de către
directori, simplificarea administrativă, echitatea criteriilor și sprijinul real pentru toți
elevii rămân aspecte apreciate a necesita îmbunătățiri.
Bursa de reziliență – introdusă în anul școlat 2024-2025
- Introducerea acestui tip de bursă este percepută, în general, de către actorii investigați, ca o măsură pozitivă, dar există și rezerve.
- De bursa de reziliență (introdusă în anul școlar 2024-2025 pentru elevii cu medii peste 7 care se încadrau 30% dintre elevii unei clase) au beneficiat 170.318 elevi, reprezentând 12% din totalul bursierilor la nivelul lunii ianuarie 2025.
- În condițiile limitării burselor de merit la media de 9,50 și menținerii procentului de bursieri la 30% dintre elevii clasei, profesorii diriginți au declarat că, în anul școlar 2024-2025, peste jumătate (55%) dintre clasele evaluate au asigurat burse de merit și reziliență pentru elevi cu medii de cel puțin 8,50. Aceste clase s-au regăsit în situații în care după acordarea burselor de merit pentru toți elevii cu medii de cel puțin 9,50, cele 30% au fost acoperite cu elevi cu medii de până la 8,50 cărora le-au fost acordate burse de reziliență.
- Învățământul profesional are cele mai multe clase (47%) unde bursele de merit și de
reziliență sunt acordate preponderent elevilor cu medii mai mici, situate în intervalul 7.00- 7,99 (media minimă stabilită prin metodologia în vigoare în anul școlar 2024-2025 fiind 7). - Trei sferturi dintre elevii respondenți au auzit despre această bursă.
- Ponderi mai mari de elevi din mediul rural cunosc acest tip de bursă (82%), comparativ cu cei din mediul urban (75%).
- 1 din 8 elevi de liceu au informații despre bursa de reziliență, față de 1 din 7 elevi de
gimnaziu. - Ponderi ridicate de părinți declară că au auzit despre acest tip de bursă (60%), ei fiind însă mai puțin informați decât elevii (77%).
- Părinții elevilor de liceu și școli profesionale (65%) sunt mai informați cu privire la acest
tip de bursă, decât cei ai elevilor de gimnaziu (53%). - Părinții din mediul rural sunt mai predispuși să considere noul sistem de burse ca fiind unul echitabil, în timp ce părinții din mediul urban manifestă mai multe rezerve și sunt mai critici cu privire la modul de distribuire a acestora.
- Comparativ cu bursele sociale și de merit, atât elevii, cât și părinții sunt mai puțin informați despre bursa de reziliență, aceasta fiind o măsură nou introdusă în anul școlar 2024-2025.
Această situație sugerează necesitatea unor eforturi suplimentare de informare pentru a crește nivelul de cunoaștere și de accesibilitate a acestei burse.
- Un alt aspect important este reprezentat de faptul că 3 din 6 directori, respectiv 3 din 5 profesori consideră că bursa de reziliență va avea un efect pozitiv și că va stimula progresul elevilor, în timp ce procente de 16-17% exprimă o poziție sceptică față de impactul acestui tip de bursă asupra performanței școlare.
- Gradul de scepticism crește ușor în rândul profesorilor din mediul rural; 19% dintre aceștia, față de 14% dintre cei din urban, consideră că acest tip de bursă nu va influența progresul școlar.
- Profesorii cu mai puțină experiență didactică sunt mai optimiști în privința efectelor bursei de reziliență asupra progresului elevilor (72% consideră că acest tip de bursă va produce efecte), în timp ce cadrele didactice cu experiență manifestă un grad mai mare de prudență.
- Doar 1 din 5 directori, respectiv 1 din 5 profesori declară că nu pot aprecia în ce măsură
această modificare va influența rezultatele elevilor, fiind probabil nevoie de o mai
îndelungată experiență de implementare a acestei burse pentru a putea fi observate efecte.
Opinii privind pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit și de
reziliență - Majoritatea respondenților consideră că acest criteriu este corect (73% dintre
directori, 72% dintre diriginți, 72% dintre elevi, 73% dintre părinți). Este apreciat
efectul stimulativ al acestui prag, considerat ca încurajator pentru competiție și
motivația pentru învățare. Metodologia 2024-2025 este văzută ca un pas înainte față
de cea anterioară, datorită introducerii unui prag de medie care restricționează
primirea bursei de către elevii cu medii mici, care nu depun un efort de învățare
consistent. - Există diferențe în favoarea mediului rural, față de mediul urban, pentru toate
categoriile investigate cu privire la raportarea favorabilă față de acest prag.
Informații de context
Edupedu.ro a scris într-o analiză despre minciuna de stat numită „burse școlare” atacată din pix de primul președinte olimpic internațional, de premierul Bolojan și de ministrul David: promiți, distribui fără criterii, tai performanța și acuzi populismul altora, pregătit să le predai primarilor bugetele de burse sociale și părinții elevilor vulnerabili.
Pe 25 iunie, ministrul Educației Daniel David a anunțat că vor fi două categorii de burse pentru elevi: sociale, în care vor fi incluse și cele pentru mamele minore și bursele de merit, cu condiția unei note minime de 9 pentru cel mult 15 % dintr-o clasă.
Daniel David, care a obținut un nou mandat în guvernul Bolojan, după cele 6 luni cât a fost în funcție, a scris miercuri seară pe pagina de Facebook a ministerului Educației că „pentru educație și cercetare, obiectivele și reformele angajate pentru acest mandat sunt cele din Programul de Guvernare”. A anunțat măsurile fără să publice acest raport de cercetare.
Edupedu.ro a scris că bursele elevilor au ajuns în 2025 să coste bugetul 6,4 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât întreg bugetul Cercetării din România.
DESCARCĂ Studiul privind sistemul de burse școlare
Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.