Rezultatele elevilor la matematică și științe sunt direct proporționale cu o serie de factori ce țin de viața familială și de comunitatea școlară, de la activitățile educaționale oferite acasă în perioada preșcolară până la sentimentul de apartenență simțit de copii în școală, reiese din rezultatele Studiului privind tendințele internaționale în matematică și științe.- TIMSS 2023, publicat pe 4 decembrie de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA). România se înscrie în media rezultatelor educaționale la mai toți parametri ce influențează performanța educațională, în rândul zecilor de state participante, dar se abate de la tendința internațională în unele situații, precum asocierea între disciplina școlară și performanța elevilor.
- TIMSS 2023 a evaluat performanța la matematică și științe ale elevilor de clasa a IV-a, respectiv de clasa a VIII-a – citește detaliat pe această temă aici
Într-o serie de estimări conexe, realizate pe baza declarațiilor făcute de elevi, părinți și reprezentanți ai școlilor participante din toate țările incluse în TIMSS 2023, realizatorii prezintă felul cum crește performanța la ambele domenii de studiu, sub aceste influențe externe procesului de învățare.
Astfel, în ceea ce privește Mediul Familial, raportul arată că și rezultatele medii la matematică, și cele la științe cresc treptat pe măsură ce se îmbunătățește statutul socio-economic declarat de părinți, în cazul elevilor de clasa a IV-a.
- În cazul României, scorul mediu la matematică al elevilor de clasa a IV-a provenind din familii cu nivel socio-economic ridicat a fost de 595; în cazul celor din familii cu nivel socio-economic mediu, scorul mediu a fost 556. Iar în cazul celor cu nivel socio-economic redus, scorul mediu a fost 504.
Situația a fost similară la Științe – clasa a IV-a, unde scorurile mediii au fost 576 (nivel socio-economic ridicat), 538 (nivel socio-economic mediu), 498 (nivel socio-economic scăzut).
La fel se întâmplă și în resurselor educaționale la care elevii au acces acasă. Raportul internațional arată, astfel, că elevii de clasa a VIII-a înregistrează performanțe mai bune și la matematică, și la științe pe măsură ce au acces la mai multe astfel de resurse în mediul familial. Rezultatele medii TIMSS 2023 pentru cei cu resurse puține, resurse medii, respectiv multe resurse educaționale acasă sunt similare atât în cazul matematicii, cât și în cel al științelor.
- În cazul României, la acest capitol se înregistrează o pantă abruptă a rezultatelor la matematică, în rândul elevilor de clasa a VIII-a. Cei ai căror părinți au declarat „multe resurse educaționale” au avut un scor mediu de 533, cei cu resurse medii – scor 496, iar cei cu resurse reduse – scor 437.
Iar analiza arată că elevii de clasa a IV-a care au avut parte de activități educaționale înainte să înceapă școala primară au avut rezultate mai bune pe măsură ce aceste activități au fost mai substanțiale. Astfel, scorul mediu pentru elevii ai căror părinți au declarat că au oferit „uneori” astfel de activități copiilor, când erau mici, a fost de 487 la matematică (475 la științe). În cazul celor ai căror părinți au spus că au oferit „des” astfel de activități, scorul mediu a fost de 507 la matematică (496 la științe). Iar în cazul celor care au declarat că au oferit „foarte des” astfel de activități educaționale, scorul mediu a fost unul considerabil mai ridicat (523 la matematică, 513 la științe).
- La acest capitol, România înregistrează o pantă relativ lină, cu scoruri medii de 532 – activități puține, 553 – activități oferite uneori, 568 – activități educaționale oferite foarte des în perioada preșcolară elevilor de clasa a IV-a participanți la TIMSS 2023 – Matematică. În cazul științei, punctajele sunt 524 (activități oferite uneori), 538 (activități oferite des), 549 (activități oferite foarte des).
Influența mediului școlar
Tot TIMSS 2023 confirmă efectul mediului școlar asupra rezultatelor elevilor. Și în ceea ce-i privește pe elevii de clasa a IV-a, și în ceea ce-i privește pe cei de clasa a VIII-a, se face simțită o creștere a performanței și la matematică, și la științe în funcție de mediul socio-economic al comunității de elevi. Astfel, școlile cu elevi de clasa a IV-a provenind mai degrabă din medii dezavantajate au rezultatele medii cele mai reduse (479 – matematică, 469 – științe), rezultate care cresc în cazul școlilor care nu sunt nici avantajate, nici dezavantajate (502 – matematică, 494 – științe), și ating nivelul maxim în școlile unde elevii cu profil socio-economic ridicat sunt majoritari (522 – matematică, 514 – științe).
- Tendința se regăsește în România. La nivelul elevilor de clasa a IV-a, rezultatul mediu la matematică a fost, în cazul celor din școli „avantajate”, de 565, a scăzut la 528 în cazul școlilor cu elevi din medii avantajate și dezavantajate deopotrivă, atingând cel mai scăzut nivel în cazul școlilor cu elevi provenind în principal din medii dezavantajate (515).
Iar fenomenul se face simțit clar și în datele pentru disciplina în școli: în clasa a IV-a, dar și într-a VIII-a, scorul mediu cel mai redus îl au școlile cu probleme moderate spre grave de disciplină (clasa a IV-a: 475 matematică, 465 științe), urmate de cele cu probleme minore (clasa a IV-a: 497 matematică, 488 științe), iar cele mai bune performanțe medii au fost în școlile care raportează un minimum de probleme de disciplină (clasa a IV-a: 510 matematică, 502 științe).
- România nu respectă tendința internațională în această privință. De exemplu, în cazul elevilor de clasa a VIII-a, la matematică, elevii din școli unde directorii declară probleme moderate spre grave de disciplină au un scor mediu (525) mai ridicat decât cel al elevilor din școli unde sunt declarate probleme nesemnificative (484), dar și decât cel al elevilor din școli unde nu sunt declarate probleme de disciplină (503). Situația se regăsește parțial (rezultate mai bune în cazul elevilor din școli cu puține probleme de disciplină) și la celelalte categorii de elevi/probe incluse în studiu.
Un alt factor care se corelează, într-o oarecare măsură, cu performanța este cel al sentimentului elevilor de apartenență la mediul școlar, și în clasa a IV-a, și în clasa a VIII-a. În cazul elevilor aflați la final de gimnaziu, rezultatele medii cresc ușor de la cei care au un sentiment scăzut de apartenență (461 – matematică, 463 – științe) la cei cu un oarecare sentiment de apartenență (478 – matematică, 477 – științe), respectiv la sentiment ridicat de apartenență (484 – matematică, 480 – științe).
- În cazul României, la acest capitol nu se înregistrează o pantă constantă. Elevii de clasa a IV-a cu cel mai redus nivel al sentimentului de apartenență au un rezultat mediu la matematică (547) ușor mai bun decât cel cu un nivel mediu al sentimentului de apartenență (545), ambele ușor mai mici decât în cazul elevilor cu un sentiment puternic de apartenență (548).
Citește și:
BREAKING Rezultatele TIMSS 2023: Elevii români sunt pe locul 6 în Europa la Matematică în clasa a IV-a, situație care se deteriorează în gimnaziu – arată testarea internațională / La clasa a VIII-a este aproape triplu procentul de analfabetism numeric și științific, față de clasa a IV-a
Rezultatele TIMSS la matematică, contrast izbitor cu concluziile evaluării din proiectul ROSE / Cercetătorul Dacian Dolean: dna Preoteasa a fost informată greșit – centilul 37 nu înseamnă că performanța elevilor e echivalentă notei 3,7. Performanța elevilor de la liceele tehnologice e doar puțin mai slabă decât media pe țară
Electromagnetul care nu atrage plastic – problemă ușoară la testarea internațională TIMSS 2023 la care peste 20% dintre elevii români de clasa a VIII-a nu au dat răspunsul corect
Foto: © Valentin M Armianu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.